Eveniment ornitologic istoric: cuibărit confirmat al vânturelului mic în România după mai bine de un secol

Dovezile fotografice și descrierea caracteristicilor puilor confirmă fără echivoc cuibăritul cu succes al speciei în Dobrogea.

Publicat de Doina Sirbu, 15 august 2025, 12:06

În vara anului 2025, ornitologii din România au primit o veste excepțională: pentru prima dată după mai bine de un secol, cuibăritul vânturelului mic (Falco naumanni) a fost confirmat pe teritoriul țării. Observația, documentată cu dovezi fotografice, marchează un moment important pentru cunoașterea și conservarea acestei specii în regiune.

Primele observații în teren

În 2 mai 2025, doi ornitologi experimentați – Ciprian Fântână și József Szabó și un student la biologie, pasionat de păsări – Luca-MátyásSzabó au observat în zona Histria din complexul lagunar Razelm-Sinoe, o femelă de vânturel mic ce prezenta un comportament teritorial. Pasărea a fost văzută ulterior în mod repetat, în perioada mai-iunie, de mai mulți observatori independenți.De regulă, femela a fost văzută singură, fără un mascul alături. O singură dată, un mascul tânăr, aflat în al doilea an de viață, a fost fotografiat în zonă de către Cătălin Pomeanu, un birdwatcher foarte activ.

Descoperirea cuibului

Momentul decisiv a avut loc la la începutul lunii august 2025, când Luca-MátyásSzabó și Ana Buzea au regăsit femela și i-au urmărit comportamentul pentru o perioadă mai lungă. Pasărea zbura în cercuri, captura insecte și transporta hrana „undeva” – comportament tipic păsărilor care hrănesc pui.

În urma observațiilor, cei doi au identificat și documentat în următoarele două zile un cuib activ, cu trei pui. Dovezile fotografice și descrierea caracteristicilor puilor confirmă fără echivoc cuibăritul cu succes al speciei în Dobrogea.

Habitatul ales și resursele zonei

Cuibul a fost localizat într-un habitat tipic pentru specie, cu acces la zone deschise și surse variate de hrană. În apropiere au fost observate zone de pajiști și terenuri agricole, care oferă condiții favorabile pentru capturarea insectelor mari, prada preferată a vânturelului mic. Cuibul a fost amenajat sub acoperișul unei clădiri izolate, într-o manieră tipică pentru șoimii care, neconstruindu-și propriile cuiburi, utilizează frecvent structuri antropice pentru reproducere.

O privire înapoi: statutul speciei în România

În secolul al XIX-lea, vânturelul mic era considerat specie cuibăritoare în România. Ultima dovadă clară de cuibărit înainte de epoca modernă datează din 1900, la Mircea Vodă. Ulterior, informațiile istorice au continuat să fie menționate în atlase și lucrări ornitologice, deși observațiile concrete lipseau.
O semnalare izolată, din anul 2000, a documentat un cuib în Dobrogea, însă publicarea ulterioară a dovezilor fotografice a stârnit o serie de controverse cauzate de variabilitatea caracterelor de identificare la puii în puf în vârstă de câteva zile, de vânturel mic şi vânturel roşu. Restul observațiilor privind vânturelul mic provin din perioadele de migrație, specia fiind tratată oficial ca accidentală în România.

Importanța descoperirii

Pentru ornitologi și pasionați de birdwatching, momentul descoperirii unei specii rare este întotdeauna unul special, dar a confirma după 125 de ani cuibărirea cu succes a vânturelului mic în România depășește simpla satisfacție a unei observații reușite. Iar ea îi aparține lui  Luca-Mátyás Szabó.

Această confirmare schimbă perspectiva asupra posibilității reîntoarcerii vânturelului mic ca specie cuibăritoare în România. Zona Dobrogei, cu habitatul său variat, ar putea oferi condiții favorabile pentru stabilirea unei mici populații, dacă amenințările (intensificarea agriculturii, inclusiv prin folosirea pesticidelor, urbanizarea și suprapășunatul) sunt gestionate corespunzător.

Descoperirea subliniază importanța monitorizării continue a speciilor și implicarea comunității ornitologice în raportarea observațiilor relevante. Evenimentul aduce un strop de speranță pentru diversitatea avifaunistică a țării și reamintește că natura poate surprinde chiar și după decenii. SOR își propune să continue monitorizarea zonei și să încurajeze raportarea promptă a oricăror observații viitoare, pentru a proteja această apariție valoroasă.

Sursă: Societatea Ornitologică Română