ANAR a pierdut 350 de milioane de euro din PNRR pentru diguri și baraje, dar vrea sediu de 75 de milioane de lei
Ministrul Mediului a anunţat că va lua o decizie în privinţa directorului ANAR, după finalizarea raportului Corpului de Control referitor la situaţia de la Praid.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 august 2025, 09:11
Administraţia Naţională Apele Române nu a accesat 350 de milioane de euro din PNRR, bani destinați pentru construcţia de diguri, baraje şi terenuri inundabile.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a apreciat că directorul ANAR ar fi trebuit să îşi dea deja demult demisia și a anunţat că va lua o decizie în privinţa acestuia după ce va fi făcut public raportul Corpului de Control referitor la situaţia de la Praid.
„Din 510 km de diguri, cât s-a trecut iniţial în plan, s-a scăzut la 400 de km, ca în final să nu se facă niciunul. Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program, sunt bani pierduţi”, a declarat Diana Buzoianu la Digi 24.
Potrivit acesteia, ANAR plăteşte pentru sediul din Bucureşti o chirie lunară de 54.000 de euro, iar instituţia ar intenţiona să achiziţioneze un sediu de 6.000 de metri pătraţi, pentru 270 de angajaţi, la o valoare estimată de 75 de milioane de lei.
„Le-am explicat că într-un an în care ei nu au atras niciun euro din fonduri europene din PNRR – au pierdut toţi banii pentru diguri, baraje – să primească 75 de milioane de lei… nu cred că este chiar un semnal bun”, a mai declarat ministrul, care a precizat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la ANAR, pentru a verifica schema de personal, motivele pentru care nu au fost atrase fonduri europene, dar şi modalitatea de efectuare a controalelor în teren.
„Fondurile europene nu au reuşit să fie atrase, ceea ce înseamnă că, zilele acestea, când ne uităm la comunităţile afectate de inundaţii, trebuie să ne punem cu toţii întrebarea de ce nu am reuşit să prioritizăm şi să implementăm proiecte cu o instituţie care are peste 8.000 de angajaţi, cu o instituţie care a stat pe un munte de bani”, a subliniat Diana Buzoianu.
Lipsa digurilor şi a lucrărilor, care ar trebui să preîntâmpine efectele dezastroase ale inundaţiilor, se vede tot mai des în ultimii ani. Cel mai recent caz îl reprezintă recentele inundații din judeţele Neamţ şi Suceava, care au luat trei vieți, au distrus și avariat sute de case şi de kilometri de drumuri, reţele electrice şi o staţie de pompare a apei potabile.
Sursă: AGERPRES