24 iulie – Ziua Suprasolicitarii Planetei

„Modelul nostru actual de consum este profund nesustenabil. Trăim pe datorie ecologică și erodăm capitalul natural de care depind sănătatea noastră, economia și securitatea alimentară”, atrage atenția Barbara Bendadi, director de conservare al WWF - România.

Publicat de Adina Sîrbu, 24 iulie 2025, 15:34

La 24 iulie 2025, marcăm Ziua Suprasolicitării Planetei – Earth Overshoot Day.

De la 1 ianuarie până la 24 iulie 2025, omenirea a utilizat resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg, conform celor mai recente calcule ale Global Footprint Network. Cu alte cuvinte, în mai puțin de 7 luni, omenirea a consumat ceea ce Pământul reînnoiește în 12 luni.

În prezent, consumăm resurse naturale cu 80% mai rapid decât pot ecosistemele planetei noastre să le refacă, ceea ce echivalează cu utilizarea a 1,8 planete Pământ. Această supraexploatare se face prin epuizarea capitalului natural, punând în pericol securitatea resurselor pe termen lung. Rezultatele sunt deja vizibile: defrișări masive, eroziunea solului, pierderea biodiversității și creșterea concentrațiilor de CO₂ în atmosferă, care contribuie la fenomene meteorologice extreme și scăderea producției alimentare.

Ziua Suprasolicitarii Planetei se calculează pe baza celor mai recente date din Raportul Național privind Amprenta Ecologică și Biocapacitatea (ediția 2025), care includ informații complete până în 2022 și estimări pentru 2023-2024. Datele furnizate de agențiile ONU au fost revizuite recent, ducând la o ajustare semnificativă, inclusiv reducerea capacității oceanelor de a absorbi carbonul, ceea ce a devansat această zi cu opt zile față de 2024. Global Footprint Network a estimat în continuare rezultatele pentru 2025.

Deși data a rămas relativ stabilă în ultimul deceniu, ea cade totuși la mai puțin de 7 luni după începutul anului, iar pentru restul perioadei, omenirea trăiește pe datorie ecologică. Această datorie acumulează o pierdere echivalentă cu 22 de ani de productivitate biologică totală a Pământului. Practic, ar fi nevoie de 22 de ani în care planeta să funcționeze la capacitate maximă pentru a repara pagubele create, iar multe dintre acestea pot fi ireversibile.

Un efect concret al acestei situații este creșterea nivelului de CO₂ în atmosferă cu 100 ppm de la începutul supraexploatării globale în anii ’70. Acțiunile noastre nu se potrivesc cu obiectivele pentru 2030:

• de a proteja 30% din oceanele, terenurile și apele dulci ale planetei
• de a reduce emisiile de carbon cu aproximativ 45% la nivel mondial comparativ cu cele din 2010.

Sunt disponibile soluții concrete, viabile și adesea profitabile pentru a muta spre sfârșit de an data Zilei Suprasolicitării Planetei. Acestea includ acțiuni în cinci domenii-cheie: orașe, energie, alimentație, populație și protejarea planetei. De exemplu, reducerea emisiilor de CO₂ din combustibilii fosili cu 50% ar putea amâna această dată cu trei luni.

Companiile care se angajează în practici regenerative și circulare, și care pot demonstra reducerea supraexploatării globale, vor fi cele mai bine poziționate pentru un viitor marcat de schimbări climatice și constrângeri ale resurselor.

Barbara Bendadi, director de conservare al WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură) subliniază: Faptul că Ziua Suprasolicitării Planetei cade din nou înainte de finalul lunii iulie arată că modelul nostru actual de consum este profund nesustenabil. Trăim pe datorie ecologică și erodăm capitalul natural de care depind sănătatea noastră, economia și securitatea alimentară. În România și la nivel global, WWF susține tranziția către un sistem economic care respectă limitele planetei – prin protejarea biodiversității, decarbonizarea economiei și investiții în natură. Nu avem nevoie de promisiuni vagi, ci de acțiuni concrete, măsurabile și urgente pentru a inversa direcția și a ne încadra în bugetul ecologic al planetei.

Earth Overshoot Day nu are o zi fixă, se calculează împărțind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanității (cererea umanității pentru acel an) și înmulțind cu 365, numărul de zile dintr-un an.

Amprenta ecologică a fiecărui oraș sau stat poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populații pentru bunuri ecologice (de exemplu pescuitul excesiv) depășește oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice sau emițând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic și depășirea sunt aceleași, deoarece nu există un import net de resurse către planetă.

Obiectivele globale ale WWF (Fondul Mondial pentru Natură) pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătățirea amprentei ecologice a producției și a consumului și zero extincții ale speciilor cauzate de om. Odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și continuarea conflictelor militare din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susține prosperitatea economică pe termen lung. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă, apă potabilă și o mai bună calitate a vieții.

Prin urmare, Ziua Suprasolicitării Planetei este un apel la răspunsuri proactive pentru a împiedica dezastrul prin decizii bune. Este alegerea noastră acum.

Sursă: comunicat WWF – România