Proiecte de sute de milioane pentru irigațiile din Tulcea. Ce promite ANIF
Publicat de Doina Sirbu, 2 iulie 2025, 13:56
La Tulcea, irigațiile n-au murit, doar s-au pensionat prematur. Conducte vechi, stații abandonate și fermieri care așteaptă ploaia ca pe un miracol. Între timp, autoritățile anunță reabilitări serioase – cu bani mulți și promisiunea că, până în 2028, lucrurile vor arăta altfel. Detalii, într-un interviu pentru Radio Constanța cu directorul filialei ANIF Tulcea (Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare), Emil Constantinescu.
Unul dintre cele mai avansate șantiere este cel de la Babadag, unde lucrările sunt deja la jumătate, iar colaborarea cu fermierii pare să funcționeze.
„Cel din Babadag este la etapa a doua, este deja undeva la 54% execuția realizată. E o suprafață mare care se va reda irigațiilor, de 15.500 de hectare. Acolo, din unsprezece OUAI-uri (Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații) formate, nouă au accesat DR 25 (n.r. măsura prin care fermierii pot primi finanțare pentru reabilitarea sistemelor locale de irigații). Oameni care se implică, suntem alături de ei întotdeauna pentru avize, pentru proiectare, în primul rând, și consultanți. Mai întâi se face consultanța, asta înseamnă să mergi pe teren, să vezi care sunt dificultățile.”
La Sarichioi, irigațiile susțin mai ales legumicultura.
„Sistemul de irigații Sarichioi e pe partea de SP1-SRP1 (n.r. prima stație de pompare și prima stație de repompare). Acum funcționează SP2 și SRP2 pentru OUAI Sabangia și Agighiol. Această nouă realizare va da din nou o suprafață de 3.100 de hectare, care înseamnă numai parte legumicolă.
În amenajarea Sarichioi se irigă începând cu 1 martie și se termină undeva de Crăciun, în funcție de temperaturile de afară. Aceasta este deja avizată de ANIF și MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), adică va intra în stadiul de proiectare efectivă, lucru care de obicei ține între două și trei luni. După aceea, în cel mult o lună se publică pe SEAP (n.r. platforma electronică de achiziții publice) pentru constructor.”
La Isaccea, sistemul încă funcționează – cu țevi din anii ’70, care mai au puțin și crapă.
„Isaccea este și ea avizată de ANIF și MADR. E vorba de undeva la 8,7 km de canale acolo, toate sunt numai prin sifoane, totul e pe deal. Și Sarica-Niculițel e în sus, totul trebuie împins cu pompe mari. Țevile încep să cedeze, nu s-a mai acționat asupra acestei amenajări de prin anul 1976. Are o valoare destul de mare, 120 de milioane de lei. Aici sunt cinci OUAI-uri, dintre care trei au accesat DR25.”
La Măcin, stațiile vor avea un rol dublu: vara pentru irigații, iar în sezonul ploios – pentru desecare.
„Al treilea proiect care a trecut de avizarea tehnică de la ANIF este Măcin-23 August. Aici e vorba de o lungime de 22,7 km, trei stații majore de pompare. De asemenea, aici niciodată nu s-a acționat din anii ‘80. O valoare de 124 de milioane de lei. Toate șase OUAI-uri care s-au format aici au accesat DR25. Aceasta este și zona de desecare, adică acești fermieri, când apa este în surplus, plătesc ANIF-ul să o scoată, dar nu știu dacă acționăm o dată sau de două ori pe an cu desecarea.”
Sud Razelm este, oficial, proiectul cel mai aproape de finalizare.
„Sud Razelm, care este în execuție, la mijlocul anului viitor se va termina în mod cert. Jurilovca, Sălcioara, Vișina, Lunca. Valoarea este undeva la 179 de milioane de lei. Cei 22,9 km de canal sunt executați. Se dezafectează pompele vechi, se scot, s-au adus stavilele pentru canale, vin pompele luna aceasta. Mi-a promis constructorul că până la sfârșitul anului vrea să termine cu stațiile, rămânând să pună cei cinci km de țevi care unesc canalele între ele și, în momentul acela, facem probele și dăm drumul. Sper la anul să poată iriga.”
Conform estimărilor ANIF, lucrările ar putea fi finalizate până anul viitor, dacă ritmul actual se menține și nu apar sincope în execuție.
Însă, dincolo de grafice, hărți sau termene, diferențele din teren se văd cu ochiul liber.
„Dacă mergeți de la Tulcea spre Constanța, treceți prin Baia. Pe stânga irigă și pe dreapta nu irigă. O să vedeți diferența de cultură. Am date certe de la domnul Gigică Apostol, care mi-a spus «Unde irig, scot 12.000 kg la hectar porumb. Unde n-am irigat, 800 kg». Asta este diferența între a iriga și a nu iriga, a aștepta ploaia. La porumb. La grâu ori nu ai deloc, ori ai 7.000 kg/ha.”
Redactor: Andreea Dorobăț
