Camera Deputaților – final de sesiune: Un nou președinte; reducerea numărului de posturi; 23 de deputați și-au părăsit partidele

Camera Deputaților a aprobat reducerea cu 240 a posturilor alocate compartimentelor din serviciile forului legislativ, fiind făcute economii de 25 milioane de lei, potrivit precizărilor conducerii.

Publicat de Doina Sirbu, 30 iunie 2025, 10:05

Camera Deputaților a adoptat, în prima sesiune ordinară a acestui an, care se încheie luni, reducerea numărului de posturi din structura proprie, mai multe ordonanțe de urgență ale Guvernului și propuneri legislative, votând și un nou judecător la Curtea Constituțională, precum și pe Sorin Grindeanu ca președinte al forului.

De asemenea, această sesiune a fost marcată de migrația mai multor parlamentari de la un partid la altul și la neafiliați. În acest sens, 23 de deputați de la partidele suveraniste S.O.S România, POT și AUR au părăsit aceste formațiuni, unii afiliându-se grupurilor PSD sau PNL, alții anunțând că își fac grup separat.

Camera Deputaților a aprobat reducerea cu 240 a posturilor alocate compartimentelor din serviciile forului legislativ, fiind făcute economii de 25 milioane de lei, potrivit precizărilor conducerii.

Pe de altă parte, în această sesiune, deputații au dezbătut și votat o singură moțiune simplă, cea împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, care a fost depusă de AUR, aceasta fiind respinsă.

La începutul sesiunii, parlamentarii AUR și POT au intrat în grevă mai multe săptămâni, în semn de protest pentru anularea anul trecut a turului 1 al alegerilor prezidențiale și interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu la prezidențialele de acest an. Ca urmare, a fost adoptată o propunere legislativă de majorare a sancțiunilor pentru aleșii care lipsesc de la program.

Printre proiectele importante adoptate de deputați se numără cele care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, respectiv controlul utilizării spațiului aerian național, acte normative care au fost puternic contestate de reprezentanții AUR, S.O.S România și POT.

Mai multe acte normative adoptate în această sesiune se referă la sărbătorirea unor zile.

Astfel, deputații au decis instituirea, anual, în 15 iunie a Zilei Banatului Montan, în 8 mai a Zilei Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, în 16 mai a Zilei Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești, iar în 15 august Ziua Maramureșului.

De asemenea, Camera Deputaților a stabilit, prin vot, ca 2026 să fie declarat ”Anul Nadia Comăneci”, dar și ”Anul Constantin Brâncuși”, în timp ce 2027 să fie instituit ca ”Anul Ion I.C. Brătianu”.

Deputații au mai decis ca Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc să fie sărbătorită și prin evenimente și programe organizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Camera Deputaților a mai adoptat proiectul de lege care prevede ca în societățile tranzacționate pe o piață reglementată și care își au sediul social în România să fie asigurată o ”reprezentare echilibrată” a femeilor și bărbaților în rândul administratorilor acestora, precum și unul ca unitățile administrativ-teritoriale să poată participa la finanțarea unor cheltuieli pentru spitalele care nu sunt în administrarea lor.

Totodată, deputații au adoptat reglementări în privința cooperării polițienești internaționale, prorogării termenului pentru aplicarea amenajamentelor pastorale, vaccinării gratuite anti-HPV, aceasta urmând să fie asigurată pentru fetele și băieții cu vârsta cuprinsă între 11 și 26 de ani.

Proiectul de modificare și completare a unor acte normative în vederea combaterii violenței – România fără violență, care prevede înăsprirea pedepselor în cazul lovirii sau altor acte de violență, a fost, de asemenea, adoptat de deputați.

Un alt proiect adoptat, contestat de partidele suveraniste, făcea referire la măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, inițiat de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler.

Deputații au mai adoptat un proiect care reglementează pensiile magistraților, astfel încât în anul 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare.

Alte proiecte adoptate vizează majorarea de la 10.000 lei la 50.000 lei a pragului valoric pentru procedura specială a cererilor de valoare redusă la procesele civile; includerea aerului printre factorii de mediu a căror poluare constituie infracțiune; reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce autovehiculele să fie condiționată și de obligativitatea prezentării dovezii achitării amenzii aplicate ca urmare a săvârșirii contravenției; modificarea sancțiunilor din domeniul materialelor pirotehnice.

Un moment controversat a fost acela în care lidera POT Anamaria Gavrilă a chemat poliția la Parlament, pe motiv că este hărțuită de jurnaliștii care îi puneau întrebări pe holurile instituției. Agenții de poliție au constatat că jurnaliștii se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu și au sancționat-o contravențional pe Anamaria Gavrilă cu avertisment.

La finalul sesiunii, deputații l-au desemnat, prin vot, pe liderul PSD Sorin Grindeanu ca președinte al Camerei, după ce Ciprian Șerban, care ocupa această funcție de la începutul legislaturii, a fost numit ministru al Transporturilor în Guvernul Bolojan.

De asemenea, deputații l-au numit pe Asztalos Csaba în funcția de judecător la Curtea Constituțională, în locul lui Varga Attila, al cărui mandat expiră în data de 12 iulie.

Sursă: AGERPRES