Legea care prevede pedepse mai aspre pentru antisemitism, fascism, legionarism și rasism, adoptată de Parlament

Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România: „Extremismul, indiferent de formă, reprezintă un pericol pentru democrație și cetățenii României”.

Publicat de Adina Sîrbu, 12 iunie 2025, 13:11

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, legea prin care sunt pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, inițierea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

Între 1 și 5 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi, riscă și cei care pun la dispoziția publicului, prin orice mijloace, inclusiv online, astfel de materiale, iar promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid sau negarea Holocaustului vor fi pedepsite cu până la 3 ani de închisoare.

Proiectul a generat dezbateri aprinse în plen, unde a fost susținut de PSD, PNL, USR, UDMR, alături de grupul minorităților naționale și criticat de AUR, SOS România și POT, care au susținut consideră că astfel se îngrădește libertatea de exprimare, se reinstaurează cenzura și se adâncește scindarea în cadrul societății.

Într-un interviu la RRA, inițiatorul proiectului de lege, deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a declarat că documentul vizează conferirea unei viziuni integratoare şi coerente a textelor de incriminare a infracţiunilor motivate de ură, ca reacţie la amploarea situaţiilor de acest fel din mediul online.

Au existat două argumente principale. În primul rând, răspândirea masivă în cadrul societății și mai ales în mediul online a materialelor antisemite, de promovare în mod excesiv a criminalilor de război din perioada Holocaustului ca eroi naționali și, în același timp, creșterea alarmantă a incidentelor cu caracter antisemit în plan național. În paralel, au fost sesizate o serie de disfuncționalități ale legislației care exista deja în vigoare și care erau proiecte normative vechi de peste 20 de ani care pur și simplu nu erau adaptate la situația actuală.

Nu văd absolut nicio îngrădire a libertății de exprimare; inclusiv în numeroase cazuri care s-au aflat în fața Curții Europene a drepturilor omului, s-a stabilit foarte clar că ceea ce înseamnă antisemitism și promovarea cultului criminalilor de război, restricționarea acestor lucruri care afectează societăți întregi, care afectează democrația în sine nu reprezintă o restricționare a libertății de exprimare.

Țin să subliniez, așa cum am subliniat și acolo, că nu este vorba de interzicerea niciunui scriitor, nu este vorba de interzicerea unor cărți, nu e vorba de interzicerea unor opere de artă și alte astfel de dezinformări care au circulat în ultimele zile și am observat că circulă foarte mult și pe internet. Nu acesta este scopul proiectului de lege. Dar promovarea mișcării legionare, promovarea unor personaje istorice cu un impact negativ major asupra României, nu doar asupra evreilor sau asupra minorităților, cum au fost Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu, sunt o problemă reală. Iar legea prevede foarte clar diferențierea între cultul unor persoane responsabile de comiterea Holocaustului din România, spre exemplu, și ceea ce înseamnă artă, cultură, știință, educație și așa mai departe.

Extremismul este un pericol, indiferent de tipul extremismului; că e antisemitism sau este de altă natură, este un pericol pentru democrație în sine și pentru fiecare cetățean al României.

Nu poate fi denumită libertate de exprimare (situaţia) când iei un om care este responsabil de zeci de mii de morți și îl prezinți liber, în orice mod posibil, ca un erou național. Nu poate fi libertate de exprimare atunci când folosești crimele din perioada Holocaustului, când folosești memoria victimelor Holocaustului pentru a promova acest lucru ca un efect pozitiv.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă și 2 abțineri și va fi trimis acum la promulgare.

Sursă: RRA