CCR a publicat motivarea deciziei privind secretizarea declaraţiilor de avere

Publicarea declarațiilor de avere încalcă dreptul la viață privată, iar legea ar trebui să facă distincție între demnitari și funcționari.

Publicat de Adina Sîrbu, 12 iunie 2025, 08:08

Judecătorii CCR au motivat, miercuri, decizia prin care au fost secretizate declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și  excluse rudele lor de la obligația de a face publice informații privind averea.

CCR admite că „atât prezența instituțională a Agenției Naționale de Integritate, cât și legislația privind declararea patrimoniului celor care ocupă funcții publice sunt deopotrivă necesare și democratice”, însă publicarea în masă pe internet a unei cantități excesive de date personale sensibile afectează echilibrul dintre transparență și dreptul la viață privată, expunând cetățenii unei atenții publice nerezonabile și creând o vulnerabilitate majoră în protecția datelor lor personale.

Noile tehnologii, cum este inteligența artificială, pot folosi aceste date pentru a crea profiluri detaliate, consideră judecătorii constituționali, care mai spun că simpla anonimizare a acestor date nu constituie o protecție suficientă pentru viața privată a persoanei, un drept garantat de Constituție.

În legătură cu rudele demnitarilor și funcționarilor, CCR spune că aceștia nu ar trebui să apară în declarațiile de avere pentru că pot da informații eronate, iar răspunderea penală în acest caz este a semnatarului declarației. Judecătorii au mai reținut, cu opinie majoritară, cazuri concrete în care soțul sau soția nu vor să-și dezvăluie partenerului veniturile obținute ori situația în care acestea sunt protejate de o clauză de confidențialitate la locul de muncă.

„Nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor asupra cărora poartă obligația de declarare a averilor, în contextul mai sus arătat fiind justificat să primeze obligația constituțională a autorităților statale de a nu aduce atingere vieții private”, punctează Curtea.

Întrucât fenomenul corupției „trebuie în continuare prevenit și combătut”, Curtea Constituțională susține că Parlamentul are datoria să creeze o legislație eficientă, care să mențină standardele de integritate, dar care să țină cont de protecția vieții private.

Trei judecători au avut opinii separate la această motivare.