Ziua Internațională a Copilului
Potrivit Raportului UNICEF privind bunăstarea copiilor după pandemie, s-a înregistrat un declin important la nivelul performanțelor școlare, al bunăstării mintale și al sănătății fizice în rândul copiilor și adolescenților.

Publicat de Adina Sîrbu, 1 iunie 2025, 10:06
Ziua Internațională a Copilului este sărbătorită pe 1 iunie în diferite părți ale lumii, fiind o inițiativă ce promovează bunăstarea și drepturile copiilor.
„Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor” a fost menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925, când 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului, o piatră de temelie în recunoașterea drepturilor copiilor la nivel internațional.
Tot la Geneva a fost şi sărbătorită pentru prima oară, în octombrie 1953, când aproximativ 30 de state au ales să marcheze evenimentul pe 1 iunie, iar în prezent este marcată în întreaga lume, deși la date diferite.
Convenţia Drepturilor Copilului, adoptată de ONU în 1989, prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile
Această zi este aniversată ca parte a unei cauze mai ample care vizează protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniileîncetarea abuzului asupra copiilor și a privării copiilor de drepturile lor, precum și depunerea eforturilor pentru îmbunătățirea vieții copiilor din întreaga lume,
În România, 1 iunie este sărbătoare legală din 2017, iar în octombrie 2024, Camera Deputaților a adoptat legea care a declarat anul 2025 drept „Anul Național al Copilului”, inițiativă ce marchează un pas important în sprijinirea copiilor din România, în special a celor vulnerabili, aflați în risc de excluziune socială sau sărăcie. Legea prevede organizarea de evenimente și manifestări dedicate dezvoltării sociale, educaționale, culturale și civice ale copiilor. De asemenea, finanțarea activităților și investiților în infrastructura și serviciile destinate copiilor sunt tratate cu prioritate.
Potrivit unui Raport al UNICEF privind bunăstarea copiilor într-o lume imprevizibilă, publicat la 14 mai 2025, în multe dintre cele mai bogate țări ale lumii, de la debutul pandemiei de COVID-19 s-a înregistrat un declin important în rândul copiilor la nivelul performanțelor școlare, al bunăstării mintale și al sănătății fizice.
Raportul compară datele din 2018 și 2022, analizând modul în care pandemia și perturbările de la nivel mondial au afectat copiii din 43 de state membre ale OCDE și ale UE.
Potrivit documentului, numeroase țări au înregistrat o scădere semnificativă a competențelor școlare ale copiilor după pandemie – în special a competențelor fundamentale, cum sunt cele de citit și cele matematice. Potrivit raportului, copiii au acumulat, în medie, un decalaj școlar de șapte luni până la un an, iar cel mai mare regres s-a înregistrat în cazul copiilor din familii defavorizate.
În cele 43 de țări, se estimează că 8 milioane de tineri în vârstă de 15 ani – aproximativ jumătate dintre cei care fac parte din această grupă de vârstă -, în creștere cu 4% față de 2018, au fost evaluați ca neavând un nivel funcțional de alfabetizare și de aritmetică, ceea ce înseamnă că puteau înțelege un text de bază, lucru care ridică îngrijorări legate de perspectivele de viitor ale acestora.
Raportul ridică, de asemenea, o serie de preocupări legate de sănătatea mintală, subliniind faptul că satisfacția în viață a copiilor a avut de suferit în această perioadă și a scăzut substanțial în 15 din 32 de țări cu date disponibile.
Iar analiza datelor privind sănătatea fizică a copiilor relevă că rata supraponderalității a crescut simțitor în 14 din 43 de țări cu date disponibile, menținându-se o tendință pe termen lung.
Evidențiind impactul pandemiei asupra copiilor, raportul atenționează că progresele obținute cu greu în țările bogate în ceea ce privește bunăstarea copiilor devin tot mai vulnerabile din cauza evenimentelor și a șocurilor globale.
România se situează pe locul 16 între cele 36 de țări cu venituri ridicate incluse în raport, în ceea ce privește bunăstarea copiilor. Totodată, ocupă locul 5 în domeniul sănătății mintale și raportează niveluri scăzute în domeniile sănătății fizice și competențelor (locul 32 și, respectiv, locul 26). Potrivit cercetării, nivelul de satisfacție în viață în rândul copiilor români în vârstă de 15 ani a scăzut de la 85% în 2018 la 81% în 2022.
Raportul îndeamnă guvernele și principalii factori interesați să adopte măsuri în mai multe domenii de aplicare a politicilor pentru a opri declinul bunăstării copiilor, inclusiv prin: sprijinirea dezvoltării competențelor, inclusiv a competențelor de scris-citit, a celor aritmetice și a celor digitale, precum și a abilităților sociale și emoționale, în special în cazul copiilor care au rămas în urmă în timpul pandemiei și al copiilor din medii defavorizate; îmbunătățirea sănătății mintale prin acțiuni de promovare și prevenire, prin furnizarea de servicii specializate și prin combaterea violenței și a bullying-ului atât online, cât și offline; îmbunătățirea sănătății fizice prin asigurarea accesului copiilor la alimente nutritive și prin restricționarea comercializării și a promovării alimentelor nesănătoase; implicarea copiilor pentru a înțelege mai bine experiențele și opiniile lor și găsirea unor soluții împreună cu aceștia pentru promovarea bunăstării acestora, mai subliniază sursa citată anterior.
În prezent, se estimează că în lume există 2 miliarde de copii cu vârste cuprinse între zero și 14 ani.
Sursă: AGERPRES