VATICAN: Începe conclavul care va decide cine va fi următorul Papă

Cei 133 de cardinali electori se închid în Capela Sixtină, pentru alegerea succesorului Papei Francisc.

Publicat de Adina Sîrbu, 7 mai 2025, 09:04

Miercuri după-amiază, 133 de cardinali cu vârste sub 80 de ani vor intra în Capela Sixtină, împodobită cu fresce pictate de maestrul renascentist Michelangelo, pentru a participa la un conclav secret care va decide cine va fi următorul papă.

Dimineața, toţi cardinalii vor participa la Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice”. După-amiază, cardinalii electori, care nu au împlinit 80 de ani înainte de ziua decesului pontifului, se îndreaptă într-o procesiune solemnă spre Capela Sixtină, unde vor fi izolaţi de restul lumii până la ieşirea fumului alb şi anunţul „Habemus Papam”, celebra formulă în limba latină pronunţată din balconul bazilicii Sfântul Petru de către cardinalul protodiacon, Dominique Mamberti, pentru a anunţa lumii alegerea noului papă.

La sfârşitul procesiunii din interiorul Capelei Sixtine, fiecare cardinal elector depune jurământul prevăzut în Constituţia Apostolică, prin care se angajează, dacă este ales, să îndeplinească cu credinţă Munus Petrinum (misiunea lui Petru) în calitate de păstor al Bisericii Universale. De asemenea, se angajează să păstreze secretul absolut cu privire la tot ceea ce este legat de alegerea Pontifului Roman.

După depunerea jurământului, maestrul celebrărilor liturgice pontificale, Diego Giovanni Ravelli, proclamă „Extra Omnes”, care înseamnă „Să iasă afară toţi” (cei care nu participă la conclav). Aceasta este formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine.

Toate procedurile de alegere au loc exclusiv în această capelă din Palatul Apostolic al Vaticanului, care rămâne complet închisă până la încheierea procesului de alegere. În acest timp, cardinalii electori trebuie să se abţină de la trimiterea de scrisori sau de la purtarea de conversaţii, inclusiv apeluri telefonice, cu excepţia cazurilor de extremă urgenţă. Aceştia nu au voie să trimită sau să primească mesaje de nici un fel, să primească ziare sau reviste de orice natură sau să urmărească emisiuni de radio sau televiziune.

Secretul votului este păzit cu străşnicie şi toate comuncaţiile cu exteriorul sunt interzise, sub ameninţarea excomunicării. Atât cardinalii, cât și întregul personal jură „secret absolut și perpetuu”. Pentru a se asigura de asta, capela și cele două case de oaspeți sunt verificate riguros pentru microfoane și dispozitive de ascultare, și există bruiaje electronice pentru a bloca semnalele de telefonie și Wi-Fi.

În după-amiaza primei zile, miercuri, are loc o singură sesiune de vot. În zilele următoare, sunt două tururi de scrutin dimineaţa şi două după-amiaza. După numărarea voturilor, toate buletinele de vot sunt arse. Dacă scrutinul a fost neconcludent, un coş de fum poziţionat deasupra Capelei Sixtine emite fum negru. Dacă este ales un Papă, din coşul de fum iese fum alb. Dacă electorii nu ajung la un acord cu privire la un candidat după trei zile de vot, se acordă o pauză de până la o zi pentru rugăciune.

Când unul dintre cardinali va fi ales, acesta va fi întrebat în latină: Accepţi alegerea ta canonică ca Suveran Pontif? (Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Cum vrei să fii numit? (Quo nomine vis vocari?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical.

După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piaţa Sfântul Petru. Cardinalul protodiacon anunţă apoi credincioşilor alegerea şi numele noului Suveran Pontif cu celebra strigare „Habemus Papam”.

La sfârşitul conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în aşa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine, unde va îmbrăca pentru prima dată veşmintele papale – pregătite în trei mărimi – cu care se va prezenta mulţimii de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, la vederea fumului alb şi la auzul clopotelor care vor răsuna a sărbătoare. Imediat după aceea, noul Papă dă binecuvântarea apostolică Urbi et Orbi din loggia Bazilicii Sfântul Petru.

Rezultatul conclavului este considerat printre cele mai imprevizibile din istorie, fără un favorit dominant.

Consultările de până acum dintre cardinali au creionat un portret al viitorului suveran pontif, care ar trebui să fie un papă implicat, apropiat şi unificator într-o lume dezbinată, fără să existe însă garanţii că va urmări întreaga agendă de reforme a lui Francisc.

Alegerea papei este urmărită cu mare interes în întreaga lume, chiar şi în ţări fără o populaţie catolică numeroasă. Se estimează că există 1,4 miliarde de catolici în întreaga lume.

Sursă: AGERPRES