Decesul Papei Francisc. Funeralii în termen de nouă zile, conclav în termen de o lună

Cine ar putea fi succesorul Papei Francisc.

Publicat de Doina Sirbu, 21 aprilie 2025, 13:17 / actualizat: 21 aprilie 2025, 18:27

Înmormântarea Papei Francisc va avea loc peste nouă zile, iar conclavul pentru alegerea succesorului său peste o lună, a anunțat Vaticanul după decesul Suveranului Pontif, la vârsta de 88 de ani.

Odată cu moartea Papei Francisc, anunțată luni de Vatican, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare, relatează Reuters.

Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.

Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de ‘sede vacante’ (scaunul gol).

El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic și un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunții papei cu un ciocan de argint.

Camerlengo și trei asistenți aleși dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuți sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să își prezinte omagiile.

De asemenea, ei se asigură că „Inelul Pescarului” și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.

Camerlengo încuie și sigilează reședința personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta.

Camerlengo și ceilalți cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învățăturile acesteia. Șefii majorității departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuiește.

Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor și a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra și a șasea zi de la moartea sa.

FUNERLII PAPALE

Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat și simplificat riturile funerare papale în 2024.

Se așteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piața Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.

De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântați în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb și stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, așa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.

CONCLAVUL

Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceștia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregații generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică și pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.

Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregațiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuțiilor are loc în cadrul interacțiunilor personale dintre cardinali.

În mod tradițional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituția pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăți în a ajunge la Roma.

Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.

De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceștia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeți Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată și sunt duși cu autobuzul la Capela Sixtină.

Cuvântul conclav provine din latinescul „cu cheie”. Acesta provine dintr-o tradiție care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închiși pentru a-i forța să decidă cât mai repede posibil și pentru a limita interferențele externe.

În aceste zile, participanților le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul și ziarele nu sunt permise, iar poliția Vaticanului folosește aparate electronice de securitate pentru a impune regulile.

Cu excepția primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi.

O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidați principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea și să descurajeze căutarea de candidați de compromis.

„HABEMUS PAPAM”

Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă și ce nume dorește să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou.

Noul papă îmbracă veșminte albe care au fost pregătite în trei mărimi și se așează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalți cardinali, care îi aduc omagiu și promit supunere.

Lumea va ști că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanțe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coșul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.

Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii din piață „Habemus Papam” (Avem un Papă).

Noul papă apare apoi și dă mulțimii prima sa binecuvântare ca pontif.

***

Mai mulți cardinali de rang înalt au fost prezentați ca fiind principali candidați pentru un Pontificat.

Luis Antonio Tagle (Filipine)

Cardinalul Luis Antonio Tagle, 67 de ani, este considerat un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a Papei Francisc. Tagle, un susținător al incluziunii și evanghelizării, are o experiență semnificativă în conducerea Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și a fost o figură de încredere în cercul intim al lui Francisc.

Moștenirea lui Tagle îl face, de asemenea, o alegere convingătoare, deoarece catolicismul crește rapid pe continent, în special în Filipine.

Pietro Parolin (Italia)

Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este unul dintre cei mai experimentați oficiali ai Vaticanului. În rolul său de secretar de stat al Vaticanului din 2013, acesta a jucat un rol major în afacerile diplomatice, inclusiv în negocierile sensibile cu China și guvernele din Orientul Mijlociu.

Parolin este văzut ca un candidat moderat din punct de vedere teologic, o persoană care ar putea oferi stabilitate, menținând în același timp unele dintre reformele lui Francisc.

Legăturile sale profunde cu birocrația de la Vatican fac din el un candidat puternic pentru cei care favorizează continuitatea.

Peter Turkson (Ghana)

Cardinalul Peter Turkson, în vârstă de 76 de ani, este o figură cunoscută în cercurile de justiție socială ale Bisericii. Ca fost șef al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Turkson a fost vocal în probleme precum schimbările climatice, sărăcia și justiția economică.

Alegerea lui Turkson ar marca un moment istoric, fiind primul papă african din ultimele secole. Cel mai recent pontif african a fost Papa Gelasius, care a fost în funcție între anii 492 și 496 d.Hr. Născut la Roma din părinți africani, Gelasius a fost cunoscut pentru scrierile sale teologice ample și pentru susținerea fermă a carității și justiției pentru săraci.

Peter Erdő (Ungaria)

Peter Erdő, 72 de ani, este unul dintre principalii candidați conservatori.

Erudit respectat în domeniul dreptului canonic, Erdő a fost un susținător puternic al învățăturilor și doctrinei catolice tradiționale. El a fost anterior șeful Consiliului Conferințelor Episcopale Europene și a pus accentul pe ortodoxia teologică.

Pentru cei care doresc o întoarcere la conservatorismul lui Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, Erdő ar reprezenta o schimbare majoră față de abordarea lui Francisc.

Angelo Scola (Italia)

Cardinalul Angelo Scola, în vârstă de 82 de ani, este un concurent papal de lungă durată. S-a numărat printre favoriții conclavului din 2013 care l-a ales în cele din urmă pe Papa Francisc. Scola, fost arhiepiscop de Milano, are rădăcini teologice adânci și se adresează celor care susțin o Biserică mai centralizată și mai ierarhică.

Poziția sa tradiționalistă îl face un candidat puternic pentru cei care doresc să se îndepărteze de reformele lui Francisc, însă vârsta sa ar putea fi un dezavantaj pentru el.

Sursă: AGERPRES