Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa a murit la vârsta de 89 de ani

Laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2010, este considerat ultimul gigant al epocii de aur a literaturii latino-americane.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 aprilie 2025, 09:18

Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2010, s-a stins din viață, duminică, la Lima, la vârsta de 89 de ani, marcând finalul unei epoci: cea a generației de aur a literaturii latino-americane, al cărei ultim mare reprezentant a fost.

Născut într-o familie aparținând clasei mijlocii peruane, Mario Vargas Llosa a fost unul dintre marii protagoniști ai „boom-ului” literar latino-american al anilor 1960-1970, alături de columbianul Gabriel Garcia Marquez și argentinianul Julio Cortazar.

„Cu profundă tristețe anunțăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a decedat azi la Lima, înconjurat de familia sa și în pace”, a anunțat fiul scriitorului Alvaro într-un mesaj publicat pe rețeaua X, semnat de asemenea de fratele lui, Gonzalo, și de sora sa, Morgana.

Familia nu a oferit detalii, dar sănătatea scriitorului era fragilă de la revenirea în capitala peruană în 2024, după ce a părăsit Madridul. În ultimele luni, nu a mai fost văzut în public.

„Plecarea sa a întristat apropiații, prietenii și cititorii din lumea întreagă, dar sperăm că aceștia vor găsi consolare, așa cum facem și noi, în faptul că s-a bucurat de o viață lungă, diversă și fructuoasă”, au adăugat copiii scriitorului.

În fața reședinței scriitorului, situată pe malul Oceanului Pacific, în boemul cartier Barranco, un mic grup de persoane s-au strâns în liniște după anunțul morții sale, ținând în mâini exemplare din cărțile autorului.

„Nu mi-a venit să cred și am vrut să vin aproape de casa lui întrucât nu vor să organizeze un priveghi”, a declarat unul dintre cei prezenți, Gustavo Ruiz.

„Nu va avea loc nicio ceremonie publică”, a anunțat familia scriitorului, care a precizat, de asemenea, că rămășițele vor fi incinerate. „Vom proceda în orele și zilele care vor urma conform instrucțiunilor sale”, a subliniat familia.

Geniu intelectual

Într-un mesaj publicat pe platforma X, președinta Peru, Dina Boluarte, i-a adus un omagiu scriitorului: „Geniul său intelectual și opera sa vastă vor rămâne o moștenire durabilă pentru generațiile viitoare”.

Președintele Guatemalei, Bernardo Arévalo, a spus pe rețeaua X că Llosa este „marele cronicar al Americii hispanice și un interpret perspicace al drumurilor și destinelor sale”.

„Mario Vargas Llosa a murit, un Maestru printre Maeștrii. Ne-a lăsat opera sa, admirația și exemplul. Ne-a lăsat o voce pe care s-o urmăm în viitor”, a reacționat fostul președintele columbian Alvaro Uribe pe aceeași rețea.

Scriitorul peruan Alfredo Bryce Echenique, autorul romanului „Un mundo para Julius” și prieten al lui Mario Vargas Llosa, a declarat pentru postul de radio RPP că moartea scriitorului reprezintă „un doliu pentru Peru întrucât nimeni nu ne-a reprezentat în lume mai mult decât a făcut-o el, prin opera sa în general, prin tenacitatea, puritatea și imensitatea sa.”

Născut în orașul Arequipa pe 28 martie 1936, Mario Vargas Llosa și-a petrecut ultimele luni înconjurat de familie, departe de evenimentele publice.

Cu câteva zile înainte să împlinească vârsta de 89 de ani, a apărut într-o serie de trei fotografii realizate în locurile unde a scris romanele „Cinco Esquinas” (2016) și „Le Dedico Mi Silencio” (2023). Nu era pentru prima dată când fiul lui distribuia fotografii cu el în locuri din capitală care i-au servit drept sursă de inspirație pentru a-și scrie unele dintre romanele emblematice.

Sănătatea lui Vargas Llosa s-a deteriorat considerabil începând din 2023, când, în luna iunie, a fost spitalizat din cauza unei infecții COVID-19, pe când trăia în Spania, țară a cărei cetățenie o obținuse în 1993.

Apreciat pentru modalitatea în care descrie realitățile sociale, autorul unor capodopere precum „La ciudad y los perros” (1966), „Conversación en La Catedral” (1975), a fost totodată criticat în mediile intelectuale sud-americane pentru punctele sale de vedere conservatoare.

Tradus în peste 30 de limbi, autorul, care a trăit mai mulți ani la Paris, a fost primul scriitor străin inclus încă din timpul vieții în prestigioasa colecție franceză Pléiade în 2016, iar în 2021, a fost ales membru în Academia franceză.

Vreme de aproape șase decenii, Mario Vargas Llosa a creat o operă vastă, compusă din romane, nuvele, eseuri, piese de teatru și articole de presă.

Agenția France Presse amintește principalele opere ale lui Mario Vargas Llosa.

Orașul și câinii (1963)

Scris între Madrid și Paris, romanul descrie climatul de violență dintr-o academie militară din Lima, unde autorul a studiat în adolescență și care l-a marcat profund. Romanul urmărește un grup de elevi indisciplinați și critică o anumită idee despre masculinitate, ipocrizia și ura latentă într-o societate peruană extrem de stratificată.

Stilul său surprinde prin diversitatea punctelor de vedere, tonul proaspăt, umorul negru și limbajul crud – trăsături care contravin convențiilor narațiunii sud-americane din acea vreme.

Premiată de mai multe ori, cartea a contribuit decisiv la apariția curentului literar cunoscut ca „boom-ul latino-american”.

Casa Verde (1966)

Având ca decor orașul Piura, pe coasta de nord a Peruului, și jungla amazoniană, romanul împletește trei povești într-un bordel numit „Casa Verde”, condus de Don Anselmo, un om de afaceri cu trecut misterios. Printr-o tehnică narativă complexă, Llosa construiește un puzzle cu dialoguri simultane și planuri spațio-temporale multiple.

Scriitorul argentinian Julio Cortázar, într-o scrisoare adresată autorului înainte de publicarea romanului, spunea: „Este suficient să povestești în felul tău ca totul să funcționeze într-o singură instanță narativă, fără acea separare școlărească între descriere și acțiune proprie romancierului obișnuit.”

Conversație la Catedrală (1969)

Un rechizitoriu împotriva corupției, prejudecăților sociale și autoritarismului, romanul începe cu una dintre cele mai celebre fraze din literatura hispanofonă: „În ce moment s-a dus dracului Peru?”

Personajul principal, Santiago Zavala, este un tânăr jurnalist din Lima, fiul unui om de afaceri care a colaborat cu dictatura generalului Manuel Odría (1948–1956).

Cartea impresionează prin galeria amplă de personaje și o poveste despre homosexualitate reprimată, structurată prin dialoguri încrucișate și salturi între timpuri și spații.

Mătușa Julia și condeierul (1977)

Probabil cea mai autobiografică operă a sa, romanul transpune literar relația autorului cu mătușa sa Julia Urquidi, divorțată și cu 10 ani (14 în carte) mai în vârstă decât el.

O relație care a stârnit scandal în Lima anilor 1950 și pe care tatăl autorului a încercat să o oprească cu orice preț.

Războiul de la sfârșitul lumii (1981)

Situat în nord-estul sărac al Braziliei, la sfârșitul secolului XIX, romanul abordează războiul de la Canudos, un conflict între elita economico-militară a tinerei republici braziliene și o rebeliune de țărani conduși de predicatorul mesianic Antonio Conselheiro.

O incursiune a autorului în afara decorurilor sale obișnuite, inspirată de lectura cărții „Hautes Terres: războiul de la Canudos” (1902), scrisă de brazilianul Euclides da Cunha.

„Pentru mine, era prima descriere strict americană a unui eveniment american”, spunea Vargas Llosa.

Sărbătoarea țapului (2000)

Asemenea lui Gabriel García Márquez, Augusto Roa Bastos sau Miguel Ángel Asturias, Vargas Llosa nu a ocolit subiectul dictatorilor. În acest caz, este vorba despre dominicanul Rafael Trujillo.

Un roman „baroc”, cum îl descrie autorul, compus din trei povești interconectate în jurul asasinării dictatorului în 1961.

Mario Vargas Llosa îmbină istoria și ficțiunea pentru a analiza „această formă de complicitate” din societate „care face ca dictaturile să se perpetueze”.

Sursă: AGERPRES