VIDEO | TULCEA: Delta Dunării în flăcări!
Paradisul deltaic, parte a patrimoniului natural UNESCO, transformat în cenușă.
Publicat de Adina Sîrbu, 16 martie 2025, 07:40 / actualizat: 16 martie 2025, 10:28
Un nou incendiu de vegetație a mistuit azi-noapte 150 de hectare de vegetație și stuf din zona Caraorman din Delta Dunării.
Două echipaje din cadrul Pichetului Nave Operative Crișan și un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Tulcea, formate din 11 pompieri, au intervenit cu trei ambarcațiuni și echipamente specifice pentru localizarea și lichidarea unui incendiu de vegetație uscată în zona localității Caraorman din Delta Dunării.
Incendiul s-a dezvoltat la vegetație uscată și stuf pe o suprafață de aproximativ 100-150 de ha și punea în pericol unități de cazare (pensiuni) si alte obiective economice.
Pompierii au intervenit pentru limitarea incendiului prin metoda foc contra foc, fiind pregătite trei dispozitive de stingere cu motopompe în cazul schimbării direcției vântului.
Incendiul a fost lichidat în această dimineață.
Pompierii din cadrul Pichetului Crișan au rămas în zonă până în jurul orei 3 pentru a se asigura că nu mai există posibilitatea de apariție a altor focare în zonele de interes.
ISU Delta Tulcea face un apel la responsabilitate față de siguranța comunităților, a faunei și vegetației din Delta Dunării. Astfel de incendieri pot provoca pagube însemnate și în unele cazuri chiar pierderi de vieți omenești!
În cursul zilei de vineri, doi turiștii au fost salvați de pe malul unui canal în ultimele minute de persoane care se aflau cu o ambarcațiune în zonă, flăcările apropiindu-se la doar câțiva metri de aceștia. Astfel de incendii sunt imprevizibile și se extind pe suprafețe foarte mari și sunt greu de gestionat chiar și pentru pompieri care fac tot posibilul să limiteze efectele și să le lichideze.
ISU reiterează faptul că incendierea vegetației este strict interzisă și pedepsită cu amenzi consistente.
Imagini apocaliptice cu dezastrul din Deltă, în urma incendiilor care mistuie hectare întregi, au fost postate pe rețelele sociale, însoțite de mesajele revoltate ale iubitorilor acestei zone.
Mălin Mușatescu, fost guvernator ARBDD:
Mulți români sunt hotărâți să dea foc țării. Se pare că au început cu Delta. În aceste zile de primăvară arde Delta. Foc pus de om. O crimă fără seamăn făcută chiar de unii dintre locuitorii cu interese meschine, legate de pășunat, vite, subvenții primite prin APIA.
Suntem în luna martie, păsările migratoare sosesc în Delta pentru a cuibări. În plaurii incendiați au murit carbonizați șerpi, broaște, broaște țestoase, vidre, câini enot, pisici sălbatice, nurci, inclusiv vite, câinii și pisicile de la adăposturile pescărești.
Priviți aceste imagini, priviți cum o Rezervație înscrisă în Patrimoniul Natural Universal UNESCO, pentru care România a primit din partea UE sute de milioane de euro pentru protejarea biodiversității, acum incendiază biodiversitatea. Așa arată „regenerarea tradițională” a stufului, cu scopul de a crea zone de pășunat primăvara pentru cele 25.000 de vaci bălțate care iernează prin grinduri.
Nu doar că sosesc păsările migratoare, dar vine sezonul turistic. Cu ce îi așteaptă locuitorii, antreprenorii locali pe turiști? Cu o Deltă carbonizată și un borș de pește? Vă asigur că merită să vizitați chiar de acest Paște Delta Dunării pentru a vedea dezastrul pe care piromanii l-au făcut. Mergeți să contemplați sălciile negre, scheletice, carbonizate. Mergeți să simțiți mirosul fumului înecăcios de stuf, mirosul Deltei acoperite de cenușă acolo unde păsările, venite de la mii de kilometri distanță, ar fi trebuit să-și facă cuiburile. Vă asigur că veți rămâne cu ceva amintiri, pentru că este ca și cum ați merge să vizitați muzeul de la Auschwitz, acolo unde oamenii au fost aruncați în cuptoare. Doar că în Deltă cuptoarele au fost chiar plaurii și grindurile, acolo unde milioane de vietăți mărunte, tocmai cele care împlinesc minunea tăcută a Deltei, au ars pe rugul ignoranței și al ticăloșiei umane.
Vă invit la un tur în Deltă, acolo unde natura, biodiversitatea, flora, fauna, au fost aruncate în flăcări cu aceeași lipsă de empatie într-un Holocaust al naturii. Este o imagine care ar trebui în primul rând trăită pe viu de tinerii români din toată țara, o excursie ca o lecție de viață care le va demonstra că este impardonabil să-ți incendiezi chiar locul în care te-ai născut și trăiești de generații. Iar dacă acel loc este chiar Raiul peste care suflete ale întunericului presară cenușa Iadului, ar fi acel gen de turism cu profunde valențe educative care demonstrează că trebuie să te implici pentru a salva locurile natale din mâna piromanilor.
Dar mai presus de orice, anul ăsta trebuie să veniți în Deltă pentru a contempla imaginea suprarealistă a Paradisului Natural căruia omul i-a dat foc, ca gest suprem al lipsei de discernământ. Întrebați localnicii, operatorii de turism unde au pus focul piromanii și apoi faceți un tur cu barca în zona respectivă. Repet, merită să vizitați acest muzeu în aer liber al infamiei. După care mâncați o plachie de crap și dacă are gust de pârjol, măcar știți de unde este.
Delta Dunării – Rezervație a Biosferei, un Sit Ramsar, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO și Zonă Natura 2000 – are toate aceste statute internaționale de protecție, titluri fără efect, în timp ce incendiile mistuie habitate întregi. Incendierile repetate nu sunt accidente, ci o strategie criminală, totul, sub ochii autorităților care ar trebui să protejeze acest patrimoniu unic.
Un demers legislativ pentru protejarea Deltei prin reducerea suprafețelor agricole din ARBDD și limitarea numărului de animale care pot pășuna în perimetrul rezervației ar putea avea un impact semnificativ în conservarea Deltei. Reducerea suprafețelor agricole din ARBDD și limitarea numărului de animale care pot pășuna ar contribui la refacerea habitatelor naturale și la prevenirea degradării ecosistemului.
Specialiștii ar trebui să stabilească un număr maxim de animale care pot pășuna sustenabil pe o anumită suprafață. Depășirea acestui prag ar trebui să fie interzisă prin lege. O măsură importantă ar fi și condiționarea subvențiilor de respectarea acestor limite, astfel încât să se descurajeze suprapășunatul și exploatarea abuzivă a resurselor.
De asemenea, responsabilizarea crescătorilor de animale pentru prevenirea incendiilor în stufărișuri ar fi esențială. Dacă într-o zonă de pășunat izbucnește un incendiu, crescătorul ar trebui să fie tras la răspundere și să își piardă dreptul de pășunat. Aceasta ar putea fi o măsură eficientă pentru a preveni incendiile provocate intenționat.
Întrebarea este cine ar fi dispus să inițieze și să susțină un astfel de proiect de lege? Și cum putem exercita presiune asupra autorităților pentru a aborda această problemă cu seriozitate?
Exemplu practic: Specialiștii pot stabili exact câte animale pot pășuna sustenabil pe o anumită suprafață. De exemplu, în cazul Dranovului, unde sunt aproximativ 2000 ha de pășune, doar un număr limitat de vaci și cai ar trebui să fie permis. Animalele în exces nu ar trebui să aibă loc acolo, proprietarii ar trebui să le țină în altă parte, decât pe stabulatie liberă pe baltă, și să le asigure nutreț și condiții adecvate.
Subvențiile ar trebui acordate doar pentru numărul de animale permis pe acea suprafață. În plus, prin lege, fiecare crescător care primește autorizație de pășunat ar trebui să fie responsabil de prevenirea incendiilor în zona sa. Dacă în acea zonă izbucnește un incendiu, crescătorul ar trebui să piardă dreptul de pășunat și să își retragă animalele. Pe cale de consecință, pierde și subvențiile. Să vedeți atunci cum nu vor mai fi incendii în această perioadă.
Nu poți să fii crescător de animale, pescar și eventual și să te ocupi de turism, toate în același timp. Vrei să fii crescător? Foarte bine! Atunci îți dedici timpul și energia pentru creșterea animalelor, nu doar aștepți subvenția și te implici foarte puțin. Le lași pe baltă și gata, ai rezolvat problema, dar te numești crescător de animale. Ar trebui să fie mai responsabilizați în această activitate.
Poate astfel am responsabiliza mai bine comunitatea și am reduce intențiile de incendiere a stufului din Deltă.
Un gând despre agricultură
Agricultura din Delta Dunării, cum este și cazul amenajării de la Murighiol-Dunavăț, se confruntă cu o problemă semnificativă: anual, apa iese din pământ, iar concesionarii nu pot utiliza terenurile sau sunt obligați să pompeze apa folosind motopompe pe motorină. Aceste practici generează poluare și poluare fonică, având un impact considerabil asupra mediului și perturbând echilibrul ecologic al zonei, contribuind astfel la degradarea resurselor naturale.
Renaturarea acestor terenuri ar reprezenta o soluție esențială pentru restabilirea funcțiilor ecologice ale Deltei, regenerând habitatele pentru faună și floră și reducând astfel nevoia de motopompe. Aceasta ar avea efecte pozitive asupra mediului, contribuind la menținerea unui ecosistem sănătos și sustenabil. În plus, subvențiile acordate agricultorilor ar trebui condiționate de renaturarea terenurilor și de implementarea unor practici agricole ecologice, care să protejeze ecosistemul local.
Autoritățile ar putea introduce stimulente financiare și programe de sprijin pentru a încuraja aceste măsuri de protecție a mediului, iar un alt pas important ar fi implicarea activă a comunităților locale și a autorităților în procesul de renaturare.
Cum putem ajunge la o colaborare mai strânsă între autorități și comunitățile locale pentru a implementa aceste măsuri de protecție a Deltei?
