A început Postul Sfintelor Paști

Această perioadă reprezintă un răgaz de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 martie 2025, 10:17

De luni, 3 martie, creştinii ortodocşi și greco-catolici intră în Postul Sfintelor Paști, cel mai îndelungat şi restrictiv dintre posturile Bisericii Ordodoxe.

Acesta începe după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (Lăsatul Secului de brânză) şi ţine șapte săptămâni, ultima fiind cunoscută drept Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare.

În afara restricțiilor alimentare, această perioadă reprezintă un răgaz de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, serbat anul acesta în data de 20 aprilie.

Este o perioadă de pregătire intensă prin rugăciune și fapte bune, răstimp în care credincioşii se supun unui proces de purificare pentru a primi Sfintele Sărbători cât mai curaţi din punct de vedere sufletesc.

Postul este abținerea de la mâncare și băutură, nu simpla înlocuire de alimente, cu intenția de a înfrâna firea, de a crea senzația de foame. Și aceasta nu pentru că anumite alimente ar fi necurate, ci pentru că abținerea este un semn al libertății și al biruinței voinței.

Postul cel mare este încheiat cu Săptămâna Patimilor, perioadă în care creştinii trăiesc împreună cu Iisus Hristos Cina cea de Taină, alături de cei 12 Apostoli, rugăciunea din grădina Getsimani, judecata în faţa lui Pilat, bătaia şi răstignirea pe cruce, urmând ca în noaptea Învierii creştinii să se împărtăşească cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Înviat.

Credincioşii trebuie să primească perioada postului cu bucurie, pentru că întăreşte sufletul, îl curăță, îl face mai uşor şi îl ajută să se ridice mai presus de plăcerile şi dulceţile acestei vieţi şi să guste din fericirea adevărată, cea spirituală.

Postul Paştelui este o perioadă de purificare spirituală, dar şi de curăţire a organismului

Nutriționiștii spun că, în perioada de post, verdeţurile proaspete ar trebui să fie baza meniului zilnic, pentru că  detoxifică organismul, curăţă sângele şi furnizează antioxidanţi, minerale şi vitamine.

Alte alimente recomandate sunt fasolea, mazărea, năutul şi lintea, bogate în proteine, dar și cerealele integrale, precum orez, hrişcă, quinoa, fulgi de ovăz şi secară.

Pe lista celor care ţin post trebuie să se afle şi nucile, migdalele şi seminţele de susan, de floarea soarelui şi de cânepă, pentru aportul lor de grăsimi sănătoase.

În timpul postului trebuie consumate cât mai multe legume şi fructe, mai spun nutriţioniştii.

Perioada de post premergătoare Sfintelor Paști durează până sâmbătă, 19 aprilie, inclusiv, timp în care vor fi două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Buna Vestire, și în Duminica Floriilor (Intrarea Domnului în Ierusalim), pe 13 aprilie.

Anul acesta, Paștele este sărbătorit de ordotocși și catolici la aceeași dată, pe 20 aprilie.