România, cu drepturi depline în Schengen, la 18 ani de la integrarea în UE

Momentul a fost marcat, la miezul nopții, de miniştrii de interne român şi bulgar, care au ridicat simbolic bariera de la PTF Giurgiu-Ruse.

Publicat de Adina Sîrbu, 1 ianuarie 2025, 08:35

România este, începând de la 1 ianuarie 2025, membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen, după 18 ani de la momentul integrării în Uniunea Europeană.

Astfel, după ce anul trecut, pe 31 martie, România s-a alăturat spaţiului de liberă circulaţie cu frontierele aeriene şi maritime, începând de miercuri şi graniţele terestre sunt integrate în sistemul Schengen.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, şi anume la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, a fost eliminat controlul de frontieră, astfel că toate persoanele se pot deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen (cu excepţia Ciprului şi Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie.

Concret, călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen sunt, de astăzi, similare unei călătorii în interiorul ţării.

Punctele de trecere a frontierei unde a fost eliminat controlul sunt:

La frontiera româno-bulgară

– 11 puncte de trecere cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele

– 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat

– 7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet

La frontiera româno-ungară

– 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad

– 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară

– 2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că este vorba despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri.

Este important de reţinut că persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate.

Minorii români vor putea călători în Spaţiul Schengen în condiţiile prevăzute de art. 30 din Legea nr. 248/2005, cu aceleaşi documente ca şi până în prezent, în funcţie de situaţia în care se află. De pildă, minorii care călătoresc însoțiți de un singur părinte au nevoie și de acordul notarial al celuilalt părinte sau un tânăr între 16 și 18 ani are posibilitatea de a călători neînsoțit pe o anumită rută din Spațiul Schengen doar dacă deține documente similare de la ambii părinți, alături de cartea de identitate. Poliţiştii de frontieră pot efectua verificări aleatorii pentru a constata dacă cetăţenii români minori îndeplinesc condiţiile de ieşire din România către state Schengen.

Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu angajaţii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Acţiunile poliţieneşti se vor efectua în baza unei analize de risc sau atunci când există informaţii cu privire la posibila săvârşire a unor fapte ilegale şi vor avea ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. Patrulele mixte vor avea în dotare dispozitive mobile de control pe care va fi instalată aplicaţia eDAC cu care vor efectua aceste verificări. În cazul în care nu există probleme la verificările efectuate, persoana îşi va putea continua călătoria fără restricţii, în caz contrar vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare, precizează Poliţia de Frontieră.

Condiţiile de călătorie în statele din afara Spaţiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la cabinele din punctele de trecere a frontierei.

Printr-o hotărâre aprobată în ultima şedinţă de Guvern din 2024, au fost eliminate obstacolele din calea traficului la punctele de trecere a frontierelor interne cu Ungaria şi Bulgaria.

Actul normativ mai prevede închiderea punctelor de trecere a frontierei României cu Ungaria și Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, urmând ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.

Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi pe 12 decembrie în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia a fost consfinţită la ultimul Consiliu European, sub Preşedinţia ungară a UE.

Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume și acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Schengen.

Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985.

În anul 2024, frontierele interne ale Românei au fost tranzitate, zilnic, în medie de 110.000 persoane şi 33.000 de mijloace de transport, dintre care 7.300 camioane.

Cele mai tranzitate puncte de trecere de la frontiera internă au fost PTF Nădlac II, de la frontiera cu Ungaria, şi Giurgiu-Ruse – la frontiera cu Bulgaria.

Sursă: AGERPRES