TULCEA: Primul traseu lent din Deltă, un succes al ARBDD în 2024

Continuarea proiectelor cu fonduri europene de decolmatare a 150 de kilometri de canale, cea mai mare lucrare de reconstrucţie ecologică din ultimii ani, este o altă reușită.

Publicat de Adina Sîrbu, 30 decembrie 2024, 13:23

Autorizarea primului traseu lent, dedicat bărcilor fără motoare, în Delta Dunării este unul din proiectele de succes realizate anul acesta de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete, guvernatorul Rezervaţiei, susţinând că anul viitor toate traseele turistic din Deltă vor fi reconfigurate.

Realizarea primului traseu „verde” din Rezervaţie a fost posibilă în urma unui parteneriat cu asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 şi are drept obiectiv încurajarea turismului prietenos cu natura, traseul cu o lungime totală de circa 40 de kilometri având ca punct de plecare suburbia Tudor Vladimirescu şi ca destinaţie finală, Muzeul Ivan Patzaichin, din satul Mila 23, comuna Crişan, Delta Dunării.

„ARBDD a reuşit să aprobe primul traseu lent din rezervaţie, să încurajeze ac tip de activitate turistică, să dea posibilitatea prin câteva puncte de înnoptare turiştilor să se bucure de o noapte în natură, lucru foarte important pentru a da un impuls acestei activităţi în Deltă, în condiţii bine stabilite. Anul viitor, vom intra în execuţie cu proiectul finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care vizează reconfigurarea traseelor turistice din Deltă şi vom avea foarte multe noutăţi când se va finaliza acest proiect”, a declarat guvernatorul ARBDD.

El a mai spus că în momentul de faţă se întocmesc studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru reconfigurarea activităţilor turistice din rezervaţie.

„Numărul traseelor va fi cu două cifre şi veţi vedea o schimbare substanţială a modului în care se face turism. Va fi o academie care-i va învăţa pe ghizii turistici ce înseamnă traseele din Deltă, iar aceste corsare (şalupe care circulă cu viteză în Deltă, n.red.) vor intra într-o zonă de autorizare a ARBDD”, a menţionat guvernatorul Rezervaţiei.

Printre iniţiativele reuşite anul acesta, guvernatorul Bulete a amintit etapizarea proiectelor de decolmatare a circa 150 de kilometri de canale, finanţate prin fonduri europene cu circa 226 de milioane de lei, începute în urmă cu circa 4 ani, acestea constituind cea mai mare lucrare de reconstrucţie ecologică din ultimii ani.

Deşi lucrările s-au încheiat, constructorii au primit doar circa 133 de milioane de lei, aşa încât ele vor fi plătite prin Programul de Dezvoltare Durabilă, în cadrul căruia ARBDD a depus trei noi proiecte pentru decolmatarea unor suprafeţe din aceleaşi zone, bugetul total estimat al acestora fiind de 30 de milioane de euro.

„Sunt lucrări care se vor desfăşura în aceleaşi zone care au fost supuse intervenţiei între 2021 şi 2023, însă complexele sunt foarte mari ca întindere ca luciu de apă şi este evident că nu putem lucra decât pe cele mai afectate lacuri şi canale din respectivul complex, astfel încât să putem readuce apa în locul în care a fost expulzată împotriva voinţei ei”, a precizat guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.

Potrivit sursei, cele trei noi proiecte de decolmatare ar trebuie să se încheie la finele anului viitor.

Datele publicate de ARBDD pe site-ul propriu privind proiectele derulate în cadrul POIM 2014-2020 şi etapizate în cadrul PDD 2021-2027 arată că cele 3 proiecte de decolmatare din rezervaţie au vizat complexele lacustre Gorgova-Uzlina, Roşu-Puiu, Dunavăţ-Dranov, Razim-Sinoie, zona Sinoie-Istria-Nuntaşi, respectiv complexele lacustre Şontea-Furtuna, Matiţa-Merhei, Somova Parcheş.

Sursă: AGERPRES