Parlamentare 2024 | Peste 18 milioane de alegători, pe listele permanente. Unde și cum votăm

Duminică, 1 decembrie, cele aproape 19.000 de secții de votare din țară se deschid la ora 7.00, pentru scrutinul parlamentar.

Publicat de Adina Sîrbu, 30 noiembrie 2024, 16:56

Autoritatea Electorală Permanentă a informat sâmbătă că, pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, sunt înscrişi în listele electorale permanente un număr total de 18.008.555 de alegători.

Într-un comunicat, Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că:

• numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.403 cetăţeni;
• numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.656 cetăţeni;
• numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 5.864 cetăţeni.

În ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare, iar pentru a vedea secția la care sunteți arondați, puteți intra pe site-ul www.registrulelectoral.ro.

Potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Cine are dreptul de a alege?

• Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.
• Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
• Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor.
• Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.

Unde votează alegătorii?

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:

• Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
• Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
• Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
• În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
• Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
• Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.

În ce interval orar se poate vota?

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7.00 și 21.00.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23.59.

Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21.00 dacă se mai află alegători la rând, îi vor număra și le vor înmâna bonuri de ordine pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând într-un proces-verbal constatator, pe care îl predau preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, și interzic altor persoane să se aşeze la rând.

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18.00 și 20.00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17.00, fizic sau prin mijloace electronice.

Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.

Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.

Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.

Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.

Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.

Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Cum se desfăşoară procedura de vot?

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.

Este interzisă fotografierea buletinului de vot.

Sursă: AGEPRES