AUDIO | La Piesa de Patrimoniu, arhelogul Octavian Mitroi ne dezvăluie informații neștiute despre zidurile cetății antice Tomis
Descoperiri arheologice valoroase, ce pot completa harta trecutului nostru.
Publicat de Adina Sîrbu, 30 noiembrie 2024, 15:10
La „Piesa de Patrimoniu” de astăzi, arheologul Octavian Mitroi, specialist al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ne invită să aflăm informații neștiute despre zidurile cetății antice Tomis.
Ce a descoperit de-a lungul anilor și cât de importante sunt aceste detalii ce pot completa harta trecutului nostru, ascultăm într-un interviu realizat de Silvia Pascale.
Iată un fragment:
Orașul Tomis a cunoscut extinderi treptate de-a lungul existenței sale de circa 1.200 de ani în antichitate. În perioada greacă, limitele lui erau în actuala Piață Ovidiu. Și în antichitate se pare că peninsula se îngusta maxim tot în acest loc și era locul propice pentru a bara accesul dinspre uscat în oraș. Acest lucru a fost stabilit de arheologi, inițial, în mod indirect, deci nu prin descoperirea unor ziduri de apărare în Piața Ovidiu datând din perioada greacă, ci prin poziția, în cadrul peninsulei actuale, a anumitor morminte datând din epoca elenistică, secolele III-II înainte de Hristos, de atunci datează acele morminte, care indicau faptul că, la vremea respectivă, orașul se termina undeva mai la sud-est de poziția lor. Asta deoarece, în antichitate, „morții cu morții, vii cu vii” era la propriu, deoarece necropole, cimitirele, erau delimitate net, strict, de așezările omenești, nu existau cimitire în interiorul acestora.
Aceste supoziții, să zicem așa, au fost confirmate tot cu ocazia săpăturilor prilejuite de acel proiect de reabilitare a infrastructurii de apă și canal al centrului vechi al Constanței, desfășurate între 2012 și 2014. În partea de sus a Pieții Ovidiu, deci către intersecțiile bulevardului Tomis și străzii Traian cu Piața Ovidiu, în iarna anului 2013 am descoperit o mică porțiune din zidul de incintă al Tomisului din perioada greacă. Am interpretat ce am găsit acolo drept resturi ale unui turn în forma literei „u” sau de formă semi-circulară, lucrat din piatră nelegată cu mortar, având în vedere că mortarul este o invenție romană și care avea să răspândească în Dobrogea câteva secole mai târziu, după instaurarea dominației romane, și am putut data mai strâns, să zic așa, ce am găsit acolo, pe baza materialului ceramic – am găsit inclusiv torți de amfore ștampilate și datate în intervalul 267-255 înainte de Hristos.
Judecând după poziția acestor descoperiri, ele fac parte din acea latură scurtă a zidului de incintă din perioada elenistică al Tomisului, care bara accesul dinspre uscat al lui, fix unde peninsula se îngusta cel mai mult.
Interviul complet îl puteți asculta aici: