SPANIA: Decesul unui român în inundațiile catastrofale, confirmat de MAE (FOTO)

Alți 16 cetățeni români sunt dați dispăruți

Publicat de Adina Sîrbu, 1 noiembrie 2024, 10:38

Autorităţile spaniole au confirmat decesul unui cetăţean român în inundaţiile devastatoare din regiunea spaniolă Valencia. Victima se afla pe lista celor 16 români daţi dispăruţi în urma catastrofei.

În continuarea comunicărilor privind situaţia cetăţenilor români din Comunitatea Valenciană – Regatul Spaniei, afectaţi de inundaţii, Ministerul Afacerilor Externe informează că, potrivit informaţiilor transmise de către autorităţile spaniole, o persoană aflată pe lista cetăţenilor români semnalaţi dispăruţi a fost identificată ca fiind decedată. Ministerul Afacerilor Externe transmite condoleanţe familiei îndoliate, se precizează într-un comunicat.

Potrivit MAE, 6 persoane de cetățenie română date inițial dispărute, joi dimineaţă, sunt siguranță.

Alți 3 români, un cuplu și fiica acestuia, ar fi murit în Valencia, potrivit presei spaniole, fiind surprinși într-un garaj din cartierul La Torre, însă informația nu a fost, deocamdată, confirmată oficial.

Prin intermediul Consulatului României la Castellon de la Plana, MAE menţine contactul permanent cu autorităţile spaniole, verificările fiind în desfăşurare. De asemenea, Ambasada României la Madrid este în legătură cu autorităţile centrale spaniole, iar reprezentanţii Consulatului României la Castellon de la Plana sunt în dialog permanent cu persoanele care au semnalat posibile cazuri de dispariţie a unor cetăţeni români, precum şi cu cele care au semnalat că se află în situaţii dificile, cu caracter de urgenţă.

Cel mai recent bilanț arată că numărul persoanelor care au murit în urma inundaţiilor din Spania a ajuns la aproximativ 160.

Premierul Pedro Sanchez a avertizat că devastările cauzate de inundaţii nu s-au încheiat şi a declarat zonă de dezastru în regiunea Valencia, cel mai grav afectată. Acum, furtuna s-a mutat în Andaluzia, unde mai multe râuri au depășit nivelul de alertă.

Peste 12.000 de angajaţi ai serviciilor de urgenţă derulează o operaţiune majoră contracronometru de salvare a persoanelor încă dispărute, dar multe dintre zone sunt inaccesibile, după ce, în timpul precipitaţiilor fără precedent de marţi, puhoaiele au distrus șosele și case și au format munți de mașini pe străzi.

Numărul mare de decese în urma intemperiilor dramatice din sud-estul Spaniei, cu cel mai sumbru bilanţ din această ţară după inundaţiile mortale din octombrie 1973, a fost determinat de un cumul de factori, potrivit experţilor citaţi de AFP.

Fenomen meteorologic de o violenţă rară

Agenţia Spaniolă de Meteorologie  a anunţat că, în unele localităţi, în doar câteva ore a plouat în cantităţi echivalente cu precipitaţiile dintr-un an. În Chiva, la vest de Valencia, agenţia a înregistrat 491 de litri de ploaie pe metru pătrat.

Acest potop, asociat cu un fenomen cunoscut sub denumirea populară de „gota fria” sau „picătura rece”, o depresiune izolată la mare altitudine (DANA), destul de comun în această perioadă a anului, a provocat ieşirea din matcă a mai multor râuri şi a condus la formarea bruscă a unor imenşi torenţi de noroi.

Un cocktail „dramatic”, potrivit lui Jorge Olcina, profesor de climatologie la Universitatea din Alicante, care a asociat acest eveniment cu „încălzirea globală”. Când ating o asemenea amploare, fenomenele „picătură rece” pot avea efecte „foarte similare” cu cele ale unui „uragan”, a declarat cercetătorul.

Soluri aride şi artificializate

Violenţa inundaţiilor se explică, de asemenea, prin solurile aride din zonele afectate, Spania cunoscând secete intense în ultimii doi ani. Acest aspect a favorizat un fenomen de scurgere a apei, deoarece pământul s-a dovedit incapabil să absoarbă toată această cantitate de precipitaţii.

În plus, regiunea Valencia, cea mai afectată de inundaţii, se caracterizează prin numeroase zone artificializate, unde spaţiile naturale au fost înlocuite de beton, care este complet impermeabil.

În ultimii ani a existat o „urbanizare necontrolată, prost adaptată la caracteristicile naturale ale teritoriului”, care astăzi „amplifică” riscurile, a subliniat Pablo Aznar, cercetător la Observatorul Socioeconomic al Inundaţiilor şi Secetei (OBSIS).

Zonă cu populaţie densă

Precipitaţiile au căzut în zone dens populate şi, prin urmare, au afectat un număr mare de persoane.

Zona metropolitană Valencia (sud-est), unde au fost înregistrate cele mai multe decese, are o populaţie de 1,87 milioane de locuitori, fiind al treilea oraş ca mărime din Spania.

Densitatea urbană „este un factor foarte important” care poate explica impactul acestor inundaţii, a subliniat Pablo Aznar, în opinia căruia pregătirea oraşelor pentru catastrofele climatice constituie o provocare pentru autorităţi.

 Oră de vârf pe şosele

Un factor agravant al bilanţului teribil al acestor intemperii a fost momentul la care s-au produs. Cea mai mare cantitate de ploaie a căzut la sfârşitul zilei, când mulţi locuitori se aflau pe drum.

Potrivit autorităţilor, numeroase victime au murit în maşinile surprinse de creşterea nivelului apelor în timp ce se întorceau acasă sau se aflau pe stradă, după ce au încercat să se caţere în copaci sau pe stâlpi de iluminat.

O situaţie care ar fi putut fi evitată dacă aceste persoane ar fi fost avertizate din timp, pentru a se întoarce mai repede acasă, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading, Marea Britanie.

Lipsă de reacţie din partea autorităţilor

AEMET a emis marţi dimineaţă o alertă cod roşu, valabilă pentru regiunea Valencia, îndemnând la „multă prudenţă” în faţa unui pericol „extrem”.

Însă serviciul de Protecţie Civilă a trimis avertismentul prin mesaje pe telefoane abia după ora 20.00, îndemnându-i pe locuitori să nu-şi părăsească locuinţele. Mulți, însă, au recunoscut că au ieşit afară în pofida alertei, explicând că nu şi-au dat seama de gravitatea situaţiei şi invocând avertizările prea frecvente.

„Au fost eşecuri în comunicare”, dar există, fără îndoială, o „responsabilitate comună”, potrivit lui Pablo Aznar, care semnalează o problemă în „cultura riscului” în Spania. „Mentalitatea colectivă nu este încă suficient de adaptată la noile fenomene extreme”, a insistat specialistul.

O analiză împărtăşită de Jorge Olcina, de la Universitatea din Alicante. „Va trebui să facem mult mai multe pentru a îmbunătăţi educaţia în ceea ce priveşte riscurile, atât în şcoli, cât şi pentru întreaga populaţie, astfel încât aceasta să ştie cum să acţioneze în cazul unui risc imediat”, a precizat profesorul de climatologie.

Sursă: Agerpres