SULINA: Investiții AZL în restaurarea clădirilor de patrimoniu și un port cu zero amprentă de carbon

Publicat de Adina Sîrbu, 21 octombrie 2024, 09:49

Administraţia Zonei Libere Sulina va concesiona, la finalul acestui an, un prim lot de teren în perimetrul pe care îl gestionează şi doreşte să atragă investiţii nepoluante în zonă, astfel încât fosta întreprindere de comerţ exterior să devină motorul dezvoltării unui port cu o amprentă de carbon zero.

Pentru realizarea acestui obiectiv, AZL Sulina a început două proiecte cu fonduri europene de reamenajare a celor două bazine portuare pe care le deţine şi doreşte să atragă finanţare prin proiectul „Timbrul monumentelor” pentru restaurarea clădirilor de patrimoniu pe care le deţine.

„Facem anunţul de concesionare a terenului AZL Sulina. Am identificat cele mai bune variante de concesionare a terenului şi zic că undeva la finele acestui an vom putea ieşi cu un anunţ public de concesionare. Oraşul va avea foarte mult de câştigat. Nu doar Sulina, ci întreaga ţară”, a declarat directorul AZL, Dragoş Ioniţă.

El a făcut referire la faptul că, prin investiţiile care se vor încheia la sfârşitul anului viitor în AZL Sulina, cel mai estic oraş al Uniunii Europene va putea atrage cel puţin 3,5 milioane de tone de marfă, acest volum provenind din spaţiul non-european.

„Am identificat cu cei de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare posibilitatea să cooptăm companii care să aibă sediul social în Sulina, ca taxele şi impozitele pe care ar trebui să le plătească la bugetul de stat să ajungă o parte şi la comunitatea din Sulina”, a mai spus Dragoş Ioniţă.

În context, directorul AZL Sulina a amintit că instituţia pe care o conduce deţine şi clădiri de patrimoniu care trebuie restaurate, printre acestea aflându-se şi biroul părintelui Dunării, Charles Hartley, şi a menţionat că imobilele ar putea să devină sedii ale unor firme care îşi vor desfăşura activitatea în perimetrul AZL Sulina, în contextul în care accesul în AZL este permis doar în anumite condiţii.

„Am reuşit să facem o expertiză a clădirii arhitectului şef Charles Hartley, proiectantul canalului Sulina. Aşteptăm să se lanseze proiectul <Timbrul monumentelor> prin intermediul căruia să facem partea de proiectare şi tot ce înseamnă avizare pentru reabilitarea imobilelor. Din ce am înţeles de la Ministerul Culturii, va fi şi o identificare a unor surse de finanţare pentru punerea în valoare a acestor imobile”, a menţionat directorul AZL Sulina.

Investiţiile AZL Sulina au în vedere inclusiv promovarea investiţiilor nepoluante.

„Vrem să înfiinţăm un parc de panouri fotovoltaice cu care să producem energie, energie pe care să o folosim în obţinerea hidrogenului activ, electroliza apei. Hidrogenul activ în Delta Dunării, pe canalul Sulina, înseamnă zero poluare”, a mai spus Ioniţă.

De altfel, încă din anul 2021, în cadrul simpozionului internaţional „Delte şi zone umede”, organizat de Institutul Naţional de Cercetare Delta Dunării, specialiştii au anunţat lansarea Iniţiativei 3D – Decarbonizarea Deltei Dunării prin care se doreşte transformarea rezervaţiei într-un hub verde care să utilizeze numai energie regenerabilă.

În momentul de faţă, cele două perimetre ale AZL Sulina nu pot fi utilizate de nave, iar valoarea investiţiilor realizate din fonduri europene pentru operaţionalizarea bazinelor maritime este de peste 220 de milioane de lei.

Lucrările în cadrul celor două proiecte sunt realizate în proporţie de aproximativ 40%, respectiv 70% şi se estimează că se vor încheia la finalul anului viitor.

Urmaşă a unuia dintre primele porturi libere de pe teritoriul actual al României recunoscut prin tratate internaţionale, AZL Sulina s-a înfiinţat în anul 1978, în subordinea Ministerului de Comerţ Exterior. După căderea regimului comunist, AZL Sulina a fost în subordinea Ministerului Transporturilor până în anul 2009, când a trecut sub autoritatea Consiliului Judeţean, a cărui conducere ani la rând a reclamat lipsa de profit a regiei.

Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu