TULCEA: O singură localitate din județ nu are medic de familie

Publicat de Adina Sîrbu, 21 iulie 2024, 10:12

Preşedintele  CNAS, dr. Valeria Herdea, a vorbit, la şase luni de la preluarea mandatului, despre depopularea sistemului medical din cauza „slabei implicări” a autorităţilor locale în oferirea de condiţii atractive pentru medici.

„Când vorbim de localităţi neacoperite de medici, vorbim de localităţi în care, poate, administraţia locală nu se implică sau se implică până la un punct, nu îşi asumă, pentru că trebuie să oferi şi nişte condiţii. Vorbim de telemedicină, vorbim de dotare, vorbim de aparatură pe care Casa de Asigurări după cinci ani nu o mai ia în seamă, deci trebuie reînnoită. Or, acest proces de reînnoire este un proces de investiţie. (…) Sunt foarte multe cauzele care duc la depopularea sistemului medical. În ultimii ani, situaţia a mers, uşor, uşor, spre mai bine. Doresc să văd spitale care să fie moderne, civilizate, dar cu infrastructura pe măsura aparaturii pe care o au. Pentru că au specialişti de top, care nu au cu ce lucra. Infrastructura este ruginită, căzută, şi atunci mă întreb: Administraţia locală unde e în toată treaba asta? Taxele şi impozitele unde sunt dacă nu ajung acolo?”, a explicat Herdea.

Preşedintele CNAS a menţionat că pentru atragerea personalului medical în zonele rurale, greu accesibile, se acordă sporuri care pot ajunge la 200%, cum se întâmplă în județul Tulcea.

„Dacă doreşti medic, avocat, preot, notar, ai nevoie să faci un efort de înţelegere că aceşti oameni, care sunt totuşi oameni educaţi, vin acolo şi rămân acolo dacă tu îi susţii. Nu poţi să trimiţi pe cineva, dacă nu îi oferi nişte condiţii minime. De aceea, încercăm să dezvoltăm şi sisteme alternative să putem ajuta aceşti oameni. De exemplu, un lucru îmbucurător este că la nivelul judeţului Tulcea acum mai avem o singură localitate fără medic de familie. Au deschis puncte de lucru şi au preluat zone întinse”, a detaliat Valeria Herdea.

„Avem 52,5% din populaţie în oraş şi restul este în zona rurală. Mi-aş dori să vorbesc despre locuri unde există şi apă, unde există şi electricitate, unde există şi drum care nu se surpă sau case care nu alunecă. Şi îmi doresc personal mediu, alături de medic, pe care acesta să poată să-l plătească, pentru că altfel nu stă nimeni. (…) Facem toate eforturile să aducem tineri, să-i motivăm, (…) avem în derulare proiecte de parteneriat cu universităţile de farmacie şi medicină din ţară, în aşa fel încât să se includă în pregătirea curriculară, în specializarea acestor tineri medici, inclusiv un stagiu scurt la ţară, în aşa fel încât să vadă ce înseamnă zona rurală. În această perioadă, încercăm să suplinim în zonele unde nu există acces facil accesul persoanelor la servicii medicale. Pentru aceste zone, există o comisie care stabileşte inclusiv sporul de zonă (…) şi acest spor de zonă merge, de exemplu, la Sulina sau în alte părţi care sunt greu accesibile până la 200%. Ele sunt progresive, dar trebuie şi efortul celor de acolo. La Caraorman, Mila 23 şi Crişan, acolo chiar am întâlnit un primar care s-a implicat”, a transmis preşedintele CNAS.

Reamintim, în judeţul Tulcea, se aplică un spor de 200% pentru unităţile administrativ teritoriale cu suprafaţa integrală în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, şi un spor de 50% pentru medicii de familie din localităţile cu teritoriul parţial în RBDD.

Sporul de 200% se acordă din anul 2015 tuturor medicilor care-şi desfăşoară activitatea în cele 8 unităţi administrativ-teritoriale din RBDD, însă acest stimulent financiar nu a declanşat un flux important de doctori în zonă.

De la 1 iulie 2023, medicii din 16 comune şi oraşe din judeţul Tulcea care au teritoriul parţial cuprins în Rezervație primesc un spor de 50% pentru activitatea desfăşurată în cabinetele medicale sau punctele de lucru din aceste localităţi, aşa încât acest spor poate fi considerat încă un atu al zonei.

Potrivit Colegiului Medicilor Tulcea, din cei 133 medici de familie necesari asigurării asistenţei medicale în judeţ, în ianuarie 2024, activau  77 de medici, mai mult de jumătate dintre ei fiind pensionari sau cu vîrsta de peste 67 de ani.

Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: ilustrativ