AUDIO | Dr. Irina Dumitru: După 4 ani de pandemie COVID, încă ne lipsește educația medicală

Publicat de Adina Sîrbu, 25 martie 2024, 07:56

La 4 ani distanță de la începutul pandemiei de COVID-19, pericolul îmbolnăvirilor nu a trecut, dar am depășit temerea cu care privim spre această boală. Știm că există vaccinuri și nu ne vaccinăm, știm că igiena personală este esențială în lupta cu orice virus și, totuși, nu ne spălăm prea des pe mâini și mai știm că sportul și o alimentație bogată în fructe și legume ne pot menține mai mult timp sănătoși. Ce a lăsat în urmă pandemia aflăm dintr-un interviu cu dr. Irina Dumitru, medic infecționist și epidemiolog, șef de secție la Spitalul Boli Infecțioase Constanța.

Dr. Irina Dumitru:

Cred că am învățat lecții diferite. Dacă ne gândim la personalul medical, lecțiile au fost că am învățat să facem echipă, că am început să fim mult mai empatici, că am învățat, cumva, să comunicăm mult mai bine cu pacienții. Ce au învățat alții? Cred că ar fi trebuit să învețe să aibă mai multă încredere noi, în sistemul sanitar, în deciziile noastre și, de cele mai multe ori, nu au făcut-o. Suntem o populație cu foarte multe comorbidități. Eu am rămas uimită cât de mulți pacienți au venit cu comorbidități. Deci nu suntem o populație foarte sănătoasă și asta pentru că nu avem programe de prevenție. Avem nevoie de programe de prevenție, avem nevoie de mai multe locuri de spitalizare pentru acești pacienți și avem nevoie de specialiști.

Cu ce ar fi trebuit să rămânem noi, ca oameni, după această pandemie?

Trăim, „am terminat” cu pandemia COVID, dar trăim într-o pandemie de rezistență antimicrobiană și știți că rezistența antimicrobiană este un subiect pe care îl dezbatem în ultima perioadă. Este prioritar pe masa OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și este foarte important să vedem cum stăm. Ideea de „curățat” și de a fi „clean” nu este cea mai bună idee. Știm foarte bine că discutăm în ultima perioadă despre microbiotă (microbiota intestinală), microbiota pe care o avem, germenii buni, ca să spun așa, care ne ajută să trăim și ne ajută să interacționăm cu exteriorul, iar antibioticele nu fac decât să strice acest echilibru între noi și natură.

Sunteți deopotrivă medic infecționist și epidemiolog, cum s-a schimbat percepția pacientului bolnav de COVID de la debutul pandemiei?

Virulența, ca să spun așa, a acestui COVID-19 a scăzut și am ajuns la Omicron. Omicron-ul nu este atât de agresiv, așa cum erau celelalte, Delta a fost maximul de agresivitate. Marea problemă de fapt, în momentul de față nu este gravitatea pacienților cu COVID-19, ci sindromul post-COVID și, pentru acest lucru, am și pledat și pledez în continuare pentru vaccinarea împotriva COVID, indiferent cât de ușoară este simptomatologia, pacienții rămân cu simptome luni de zile, câteodată și șase luni de zile. Și am avut pacienți care îmi spuneau… „n-am gust și miros de șase luni de de zile”, ceea ce este îngrozitor. Sunt pacienți care au rămas cu stare de fatigabilitate, deci oboseală sau cu tahicardie, pot dezvoltă simptome noi, la distanță, și s-a demonstrat că, de fapt, virusul SARS-Cov 2 poate fi asociat cu fenomene autoimune, gen Psoriasis, erupții tegumentare, miocardite, miozite, o grămadă de fenomene autoimune. În continuare, voi pleda pentru vaccinare, în special a pacienților cu comorbidități. Sunt vaccinuri „imperfecte”, care ne ajută să nu facem forme severe de boală. Vaccinul are, totuși, o influență destul de importantă pe efectele post-covid, atenuează aceste fenomene. Nu e ca și când nu ai fi vaccinat.

Credeți că statul român ar putea face mai mult pentru limitarea răspândirii coronavirusului?

Nu cred. Ce se poate face pentru limitarea coronavirusului? Unu… este vaccinarea, evident, care a scăzut extraordinar de mult în ultima perioadă, dar cred că fiecare dintre noi trebuie să fim conștienți. Nu cred că trebuie să ne spună statul român să ne spălăm pe mâini, să purtăm mască și să nu stăm toată ziua prin mall, în momentul în care suntem bolnavi. Nu avem educația medicală necesară și cred că asta ar trebui, dacă este să discutăm despre stat, în școli, să se introducă un dram de educație medicală. Ce faci dacă îți curge nasul, ce faci dacă tușești?…

Vorbim de atâția ani despre introducerea acestei educații pentru sănătate. Au fost acele controverse privind educația sexuală…

Da, eu cred că ar fi trebuit să se înceapă cu această educație pentru sănătate și, ulterior, să se discute despre educația sexuală. Într-adevăr, a fost o necesitate să se discute despre educația sexuală, pentru că avem foarte multe tinere, adolescente, care au rămas gravide. Sunt copii care nasc copii, ca să spun așa, dar cred că necesitatea aceasta de a ne educa pentru sănătate este mult mai mare. Sunt foarte mulți, care nu știu să se spele pe dinți. Trebuie să spunem că suntem țara cu cel mai mic consum de săpun și de utilizare a deodorantelor. Deci, cam pe aici suntem și cred că trebuie să pornim de jos, să avem mai multă grijă de noi, să ne gândim la o alimentație sănătoasă, să ne gândim că trebuie să ne spălăm mai mult pe mâini și să avem grijă de igiena personală, să purtăm masca atunci când este nevoie dacă suntem răciți.

Interviu realizat de Cristina Ghelasie/ Redactor online: Adina Sîrbu