Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc, astăzi, Crăciunul
Publicat de Adina Sîrbu, 7 ianuarie 2024, 10:11
Peste un milion de creştini ortodocşi de rit vechi din România, în principal ruși lipoveni, ucraineni și sârbi, sărbătoresc, astăzi, Crăciunul.
Pentru credincioşii de rit/stil vechi, sărbătorile de iarnă (Crăciunul) încep în ziua de 7 ianuarie, motivul fiind acela că în calendarul iulian (sau cel pe stil vechi) există un decalaj de 13 zile faţă de cel oficial.
Crăciunul pe rit vechi este precedat de Postul Crăciunului, care durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie.
În ajunul Crăciunului, familiile se adună pentru a împărtăși o masă tradițională, cunoscută sub numele de „Sfânta Cină”. Această masă include, de obicei, 12 feluri de mâncare, simbolizând cei 12 apostoli. Bucatele sunt majoritar post, incluzând cereale, legume și fructe uscate, iar elementul central este coliva, care simbolizează viața veșnică.
Pe lângă masa festivă, multe alte ritualuri și obiceiuri sunt asociate cu Crăciunul pe rit vechi.
În multe zone rurale, o tradiție populară este colindatul. Grupuri de copii și adulți, adesea îmbrăcați în costume tradiționale, merg din casă în casă, cântând colinde și urându-le gazdelor sănătate și prosperitate. În schimb, gazdele oferă colindătorilor mici daruri sau bunătăți. Un alt obicei răspândit este „Steaua”, o reprezentare a Stelei de la Betleem, care este purtată de colindători. Confecționată manual, este decorată cu imagini religioase și simboluri ale Crăciunului.
În județul Tulcea, trăiesc aproximativ 16.000 de ruși lipoveni, iar slujbele religioase se ţin în limba slavonă.
În dimineața de Crăciun, rușii lipoveni merg la Biserică îmbrăcați în portul tradițional. După liturghie, ei obișnuiesc să colinde, vestind Nașterea Domnului. În repertoriu se află un singur colind, preluat din cântarea bisericească („Hristos se naşte” – „Hristos rajdaetsja”).
Ruşii lipoveni din judeţele Galaţi sau Tulcea încă păstrează obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători – clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşti/piroşte (un fel de colţunaşi umpluţi cu cartofi, varză, carne tocată, brânză sau fructe, care se fierb ori se prăjesc), cozonac, sarmale și cârnaţi.
Nu doar Crăciunul (sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos) este decalată (din 25 decembrie în 7 ianuarie), ci şi Anul Nou (din 1 în 14 ianuarie). Aşadar, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, este marcat Revelionul/Anul Nou pe rit vechi.
În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou pe stil vechi sau sărbătoarea Sfântului Vasile sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi umblă din casă în casă cu „Pluguşorul”, pocnind din bice, cu talăngi şi buhai improvizaţi pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat. Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează „Ursul” sau „Capra”, iar a doua zi, se umblă cu „Sorcova”.
În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări (plăcinte cu varză), cozonaci, cârnaţi şi sarmale.
Este sărbătoare și în comunitatea sârbilor din România. Una dintre tradiţiile sârbilor din Banat este de a sparge, trântind pe podea, paharele din care au băut prima şampanie în noul an, pentru a fi sănătoşi tot anul.
Anul acesta, stațiunile montane românești sunt mai puțin aglomerate de turiștii care vin, an de an, pentru a sărbători Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi.
La Brașov, scăderea este determinată de lipsa zăpezii, în schimb în Bucovina hotelurile şi pensiunile sunt pline de turişti din Republica Moldova. Staţiunea Vatra Dornei este destinaţia preferată, însă, chiar și aici, gradul de ocupare nu trece de 80%.
Surse: AGERPRES, TVR/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: arhivă
