Veselă biodegradabilă din…tărâţe de grâu. Cum se obţine şi cât de sigură este pentru uz casnic

Publicat de Doina Sirbu, 13 decembrie 2023, 10:17

Ambalajele biodegradabile ar trebui să fie o soluție în fața ofensivei generate de cutii, recipiente, folii realizate din plastic, sticlă, hârtie și carton. Există variante mult mai prietenoase cu mediul pe care economia le propune, pentru a cheltui mai puțin cu apa sau  soluțiile de curățare, ori cu spațiile de depozitare.

Dar ce sunt ambalajele biodegradabile și cum se obțin ele? Laurențiu Despina a vorbit pe această temă cu Leonard Radu, antreprenor.

Sunt acele ambalaje care, în contact cu mediul, sau eventual în contact cu apa, deși mai rar, ele se topesc, dispar ca ambalaj. De exemplu o pungă de polipropilenă, să spunem, dispare după ce ai scos cozonacul din ea, efectiv dispare și nu mai există ca și pungă. Ambalajele clasice, să spunem, devin ambalaje care trebuiesc reciclate, iar această reciclare înseamnă cheltuieli, înseamnă rezultate, care nu sunt întotdeauna foarte bune și din păcate în societatea de astăzi ele nu ajung la reciclare și ajung la gunoi.

Din ce sunt realizate aceste ambalaje biodegradabile?

Dintr-un gen de polipropilenă care în contact cu aerul, ele dispar din punctul de vedere al formațiunii lor.

Vesela biodegradabilă este cu adevărat o variantă? Cât de reticenți sunt românii când vine vorba de acest subiect?

Foarte, foarte. Am descoperit acest gen de ambalaj, farfurii, platouri și am încercat să le introduc în România în ideea de a proteja mediul. Aceste ambalaje sunt din tărâţe de grâu, de fapt, nu sunt ambalaje. E veselă biodegradabilă, în ea se pune cald sau rece. Sunt cești de cafea, de exemplu, care sunt făcute din tărâţe de grâu. Sunt farfurii făcute din tărâţe de grâu, rezistă la temperatură caldă. Ele se fărâmă și se introduc în pământ, fără să afecteze în niciun fel mediul înconjurător sau cultura. Sunt sută la sută naturale. Oamenii n-au viziunea de a folosi așa ceva și n-ar mai trebui să cheltuiască nici pentru locul unde să le spele, nici pentru detergentul cu care să le spele, nici ca să plătească oameni care să le curețe.

Constatăm de la o săptămână la alta, în fiecare gospodărie se strâng ambalaje, dar ce ne poate face mai responsabili în ceea ce privește aceste ambalaje? Ar putea fi considerat un semn de involuție al societății să mâncăm din farfurii fabricate din tărâțe?

Gospodinele care organizează acasă întâlniri în familie la care se adună acolo mai multe persoane, în loc să stea să se odihnească după întâlnire, că au muncit destul ca să pregătească mâncarea, ar putea să se odihnească, să pună aceste ambalaje în niște pungi după care să le ducă nu la gunoi, ci pe camp. Ele se integrează în mediu.

Pe de altă parte, aceste ambalaje ar putea fi și comestibile, din câte înțeleg.

Păi, sunt comestibile, efectiv. Adică, după ce ai mâncat ce era în farfurie, ele pot fi consumate fără nicio problemă și fără niciun fel de urmări asupra celui care le consumă. Chiar sunt comestibile pentru că sunt fabricate din tărâţe de grâu. Sunt sută la sută naturale, n-au adaosuri chimice în ele care să le facă necomestibile sau adaosuri care să afecteze calitatea mediului în care ajung.

Redactor: Laurenţiu Despina / Foto: unsplash.com