Două ostatice răpite din Israel de teroriștii Hamas au fost eliberate ieri
Publicat de Adina Sîrbu, 21 octombrie 2023, 08:51
Cele două femei cu dublă cetățenie, americană și israeliană, au fost luate ostatice de gruparea Hamas în ziua sângerosului atac din Israel de acum două săptămâni, din comunitatea Nahal Oz, în apropiere de gardul de demarcaţie dintre Israel şi Fâşia Gaza. Aseară, ele au fost eliberate „din motive umanitare”.
Judith şi Natalie Raanan, de 59, respectiv 18 ani, însoţite de reprezentanţii Crucii Roşii Internaţionale, au fost duse la frontiera Fâşiei Gaza cu Egiptul și apoi spre o bază militară din centrul Israelului.
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a salutat eliberarea celor două, dar a precizat că: ”mai sunt încă zece americani a căror soartă în acest conflict nu este cunoscută. Ştim că unii dintre ei sunt deţinuţi de Hamas, alături de alţi aproximativ 200 de ostatici ţinuţi în Gaza. Este vorba de bărbaţi, femei, băieţi, fete, persoane în vârstă, din multe ţări. Toţi ar trebui eliberaţi imediat şi necondiţionat”.
Gruparea islamistă Hamas deţine 203 de ostatici, potrivit unor surse de la Tel Aviv, însă Hamas afirmă că are 250 de ostatici, dintre care 200 sunt în mâinile sale şi alţi 50 sechestraţi de alte miliţii.
Între timp, ministrul israelian al apărării a anunțat că războiul cu organizaţia teroristă Hamas se desfășoară în trei etape. Prima urmăreşte zdrobirea organizaţiei, astfel ca aceasta să nu mai deţină deodată capacitatea militară şi instrumente de guvernare în Fâşia Gaza, a doua se va concentra pe lichidarea tuturor celulelor de rezistenţă teroristă din Fâşia Gaza, iar a treia pe constituirea unui nou regim politic în locul celui reprezentat de organizaţia Hamas, care să garanteze securitatea aşezărilor israeliene de la graniţa cu Fâşia Gaza.
În plus, armata israeliană a anunțat că a continuat să lovească și infrastructura militară a grupării Hezbollah de pe teritoriul Libanului. De la atacul Hamas asupra Israelului de acum două săptămâni, tensiunile au crescut constant la granița de nord a Israelului, care s-ar putea confrunta cu un al doilea front deschis de forțele pro-iraniene ale Hezbollah.
Iar pe continentul american, la o zi după discursul în care a pledat în faţa naţiunii americane în favoarea implicării Statelor Unite în apărarea Ucrainei şi Israelului, preşedintele Joe Biden a transmis Congresului cererea urgentă pentru alocarea în total a 105 miliarde de dolari pentru un pachet de asistență, constând în peste 61 de miliarde pentru Ucraina în lupta sa de apărare împotriva invaziei ruseşti, aproape 11 miliarde – sprijin militar pentru Israel şi 9 miliarde – în asistenţă umanitară pentru Israel, Gaza şi Ucraina.
Înaintea cererii oficiale transmise Congresului, preşedintele Joe Biden a declarat: ”Istoria ne-a învăţat că atunci când teroriştii nu plătesc un preţ pentru teroarea lor, ei cauzează mai mult haos şi mai multă moarte, mai multă distrugere. Ei continuă cu teroarea, iar costurile şi ameninţările pentru America şi pentru întreaga lume continuă să crească. (…) Dacă întoarcem spatele şi îl lăsăm pe Putin să nege independenţa Ucrainei, nu ar fi agresori din întreaga lume încurajaţi să facă acelaşi lucru, riscând ca haosul şi conflictele să se răspândească şi în alte părţi ale globului? Iranul sprijină Rusia în Ucraina şi sprijină, în acelaşi timp, Hamas şi alţi terorişti din regiune. Statele Unite şi partenerii noştri din regiune încearcă să construiască un viitor mai bun, unul în care Orientul Mijlociu să fie mai stabil, mai bine conectat cu vecinii săi, pieţe mai predictibile, mai multe locuri de muncă, mai puţină furie, mai puţine resentimente, mai puţin război”.
Surse: RRA. AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: RRA via AGERPRES
