Care sunt rezultatele impozitării bacşişului, la mai bine de 6 luni de la implementarea acestei măsuri de către Guvern
Publicat de Doina Sirbu, 19 iulie 2023, 08:43
La mai bine de 6 luni de când a fost implementată măsura impozitării bacșișului, rezultatele sunt departe de așteptări, în sensul că sumele încasate la buget sunt la un procent modest, sub 10 %, față de cât se prognoza, în condițiile în care ținta era una destul de generoasă, aproape 100 milioane de lei.
Care ar putea fi explicația acestei discrepanțe dintre estimări și realizări, am aflat de la analistul financiar, Adrian Negrescu.
Dacă voiau, într-adevăr, să înregistreze venituri de 95 de milioane de lei, așa cum își propuneau prin această decizie de a impozita bacşişul, autoritățile puteau să facă un studiu de impact foarte simplu, care urma să dovedească ceea ce noi am estimat încă de atunci, din momentul în care au lansat această măsură, că va fi o misiune aproape imposibilă să adune atâția bani, mai ales din HoReCa. De ce? Pentru că, să nu uităm, toți cei care lucrează în HoReCa își iau bacșișul de pe o zi pe alta. Iau de la client banii și îi folosesc în ziua respectivă, îi folosesc a doua zi. Îi folosesc în viața de zi cu zi, în condițiile în care au salarii foarte mici. Eh, în condițiile în care impozitul este trecut pe nota de plată și se impozitează, banii ăia îi primesc după 30 de zile sau, cine știe când, își fac contabilitatea firmele, motiv pentru care nimeni nu urma să fie interesat, practic, să treacă bacșișul pe nota de plată. De ce? Pentru că oamenii din bacșiș trăiesc, nu neapărat din salariul minim pe care îl primesc.
Se poate vorbi și de o reticență din partea clienților, dar și din partea celor care lucrează în HoReCa?
Da, și pentru clienți e destul de bizar. Gândiți-vă că i se sugerează să plătească o anumită sumă prin intermediul cardului și mulți dintre români sunt obișnuiți să dea omului un ban, în funcție de cum a fost tratat la masa, de serviciile pe care le-a primit și nu vrea neapărat ca acea sumă să fie evidențiată pe nota de plată. E un gest de apreciere pentru cel care a presat acele servicii. Și de aceea cred că ține de cultura noastră financiară în a oferi banii cash, în plic sau cine știe ce, prin ce modalitate, în așa fel încât să demonstrezi, practic, afecțiunea și aprecierea pentru serviciile prestate.
Apropo de acest aspect, suntem cu toții pregătiți pentru disciplina financiară sau doar cochetăm cu ideea?
Cred că la noi e încă o idee abstractă, aceea de a impozita bacşişul, așa cum, într-adevăr, se întâmplă în alte țări. Dar e o cultură a plăților în economie, care la noi încă nu a ajuns. Gândiți-vă că noi suntem pe ultimul loc în Europa la capitolul servicii financiare. Românii nu prea sunt obișnuit să-și deschidă conturi, să facă plăți cu cardul, să folosească, practic, mijloacele astea fiscalizate de plată. La noi încă se plătește foarte mult cu cash, se plătește la negru. Oamenii caută soluții să plătească cât mai puțin, preferabil fără card. De ce? Pentru că știu că fiecare tranzacție este supusă unui comision, motiv pentru care și această măsură, nu spune nimeni că nu este benefică pentru economie, dar a venit, poate, puțin, prea devreme.
Există și măsuri viabile care ar putea optimiza această impozitare a bacșișului și, implicit, colectarea eficientă la buget?
Principala măsură e să fiscalizezi, practic, toate facturile, toate bonurile emise în economia românească, toate tranzacțiile financiare să fie monitorizate de ANAF, în așa fel încât să reduci evaziunea fiscală. Dar în România, e undeva la nivel de 16 miliarde de euro. Sectorul HoReCa, știm, este un sector evazionist, se plătește foarte mult la negru, nu se dau bonuri, motiv pentru care până nu vom reuși să stăvilim acest fenomen, nu vom reuși nici măcar acest bacșiș, să-l fiscalizăm așa cum trebuie.
Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Editor online: Doina Sîrbu / Foto: arhivă
