“Pentru septembrie 2022, necesarul pentru un trai decent la o familie standard, adică două persoane mature, doi copii, însemna vreo 8.300 lei net”. Interviu cu Bogdan Hossu, președintele Confederației Sindicale “Cartel Alfa”

Publicat de Doina Sirbu, 26 iunie 2023, 07:37

Nivelul scăzut de trai a scos în stradă, luna aceasta, tot mai multe categorii profesionale. Sindicaliști din Educație, Sănătate, Poliție, au protestat nemulțumiți, în special, de nivelul salarizării.

Despre proteste, nivel de trai, justificarea pensiilor speciale, despre mecanismul de diminuare a prețurilor la alimentele de bază, a vorbit Bogdan Hossu, președintele Confederației Sindicale “Cartel Alfa”.

Îl avem alături de noi pe domnul Bogdan Hossu, președintele Confederației Sindicale “Cartel Alfa”. Bună dimineața și bine ați venit la Radio Constanţa.

Bogdan Hossu: Bună dimineața!

Tot mai multe categorii sociale și arată nemulțumirea în ultima perioadă față de nivelul salarizării și al condițiilor de muncă. De ce am ajuns în această situație?

Bogdan Hossu: Practic, este o politică datorită unei inflații galopante realizate în România, datorită unor politici guvernamentale deficitare care au început cu 1 ianuarie 2021 prin liberalizarea energiei, dar impactul major s-a revăzut în ianuarie 2022 la o creștere substanțială de 6,7 ori a prețului de energie și de gaze, care pe de o parte afectau bugetele de familie personale, dar mai ales afectau și unitățile economice care, evident că având din prețurile la intrare pentru producție mai mari, au trebuit să majoreze toate prețurile pe structură. Prin măsura Guvernului din decembrie 2022 de a plafona la un preț de 5 ori mai mare decât înainte și a faptului că plafonarea este limitativă până la sfârșitul anului, legat de acest lucru, nu se știe ce se întâmplă în 2024 și mai departe. Toate astea mențin inflația foarte mare. Anul trecut am avut 16%, anul ăsta se spune că încheiem cu 8% dar atenție, încheiem 8% decembrie la decembrie precedent. Deci trebuie adăugat și 16% din 2022 și cei 7, 8% din 2021, şi o să vedem că, de fapt, escalada prețurilor este foarte mare. Creșterea salarială nu a acoperit inflația, de unde și o cădere a nivelului de trai substanțial.

Care ar fi, după dumneavoastră, suma corectă care l-ar ajuta pe fiecare cetățean român să trăiască decent?

Bogdan Hossu: Așteptăm luna septembrie ca să recalculăm coșul minim pentru trai decent. Pentru septembrie 2022, necesarul pentru un trai decent la o familie standard, adică două persoane mature, doi copii, însemna vreo 8.300 lei net. Asta însemna grosso modo, cam 4.150 lei net de fiecare salariu. Dacă raportăm la sistemul de fiscal din România, însemna aproape 7.000 lei brut. Că dacă ne uităm în statistica legată de salarizare, vedem că marea majoritate a salariilor sunt sub salariul mediu pe economie, ne dăm seama că, de fapt, marea majoritate a cetățenilor sunt săraci, sărăcesc de la o zi la alta.

Executivul susține că va aplica un mecanism de diminuare a prețurilor la alimentele de bază.

Bogdan Hossu: Există un precedent în domeniul serviciilor. Prin lege, Parlamentul, tocmai pentru a nu permite abuzurile în domeniul emitenților de tichete turistice, deci voucherele de vacanță, dar și a agențiilor turistice, s-a prevăzut că emitenții de vouchere de vacanță nu pot să-și adauge un comision mai mare de 2,5%, iar agențiile de turism nu pot să adauge un comision mai mare de 10%. S-ar putea, prin lege, aplica același lucru, însă măsura este tranzitorie, comercianții vor refuza distribuirea acelui fel de produse, așteptând terminarea perioadei de tranziție. Dacă este definitiv, vor fi obligați să aplice prevederile respective.

Nu pot să închei interviul cu dumneavoastră fără a atinge subiectul pensiilor, al pensiilor speciale, mai ales. Politicienii spun că vor renunța la ele.

Bogdan Hossu: Mai puțin armata și elementele de ordine publică. Restul categoriilor de lucrători care sunt beneficiari de așa-numitele pensii speciale sunt diverse și este evident că nu. Adică n-am văzut existența unei voințe politice de a elimina toate pensiile speciale din structura respectivă.

De ce se întâmplă acest lucru?

Bogdan Hossu: Suntem într-un an înainte de alegeri generale. Ceea ce ne așteptam din legile speciale era să facă o uniformizare a drepturilor și coordonatorii de credit care au lucrători care beneficiază de pensii speciale să primească penalitate. Este un joc politic care, însă, s-ar putea să coste România aproximativ 3 miliarde de euro, ceea ce este inadmisibil, mai ales în conjunctura actuală și a lipsei de bani cu care ne confruntăm.

V-aș ruga să faceți o radiografie a situației în care se află România. Vom putem îndrepta lucrurile și, dacă da, cum să facem acest lucru?

Bogdan Hossu: Dacă decidenții politici înțeleg că nu sunt deținătorii adevărului absolut, ar trebui să lucreze cu partenerii sociali și cu restul societății civile, după mine, s-ar găsi soluții la problemele cu care suntem confruntați. Tortul, adică bugetul național este limitat. Deci asta înseamnă că trebuie împreună să decidem prioritățile și în funcție de ceea ce creează plus valoare și aduce bani suplimentari la buget. Totuși, economiile se încep de la vârf, adică faptul că am ajuns la 200 de secretari de stat, de la 50 cât erau înainte, chiar dacă am micșorat cu două ministere numărul de ministere, n-am îmbunătățit lucrurile. Serviciile de utilitate publică și interes general cum sunt Educaţia, Sănătatea, Ordinea Publică au deficiențe de personal.

Am constatat și o învrăjbire a categoriilor sociale.

Bogdan Hossu: Asta este inerentă, atâta timp cât decidenții jonglează, șantajează, aș putea spune, categoriile profesionale. Încearcă să arate disfuncționalități, dar asta arată în același timp lipsa de evoluție a societății civile, care ar trebui să refuze tipul acesta de manevre politice. Sunt practicate, de obicei, în țările cu o educație democratică mai redusă, mai ales la decidenți care nu înțeleg că ar trebui să promită mai puțin și să facă mai mult. Depinde de noi. Anul viitor este un an important și cu o prezență masivă la vot se pot schimba multe din structurile decizionale ale României.

Interviu realizat de Larisa Calistru/ Editor online: Doina Sîrbu