INTERVIU | Ziua Internațională a Pompierilor – Bogdan Covalciuc: ”Meseria de pompier presupune o adevărată vocație, iar satisfacțiile pe care ți le aduce pot cu greu fi exprimate în cuvinte”
Publicat de Adina Sîrbu, 4 mai 2023, 08:29
„Ziua Internațională a Pompierilor”, a fost instituită pe 4 ianuarie 1999, ca urmare a morţii a cinci pompieri într-un incendiu de vegetaţie în Australia, pe 2 decembrie 1998. Data de 4 mai a fost aleasă pentru a corespunde cu celebrarea (în Biserica romano-catolică) a Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor.
În România „Ziua Pompierilor” este marcată la 13 septembrie, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13 septembrie 1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor.
_______________
Meseria de pompier nu este una obișnuită, ea presupune o adevărata vocație, pentru că evenimentele la care participă sunt unele dramatice, la limita dintre viață și moarte. Dacă alegi să fii salvator sau dacă este o întâmplare aflăm de la fostul pompier militar Bogdan Covalciuc, în dialog cu Cecilia Pătrăhău.
Pompier și salvator – eu le delimitez puțin. Meseria de pompier implică mai multe, din cauza faptului că te spui foarte multor riscuri. Meseria de pompier este o vocație. Dacă te perfecționezi repede și te dăruiești cu totul, poți să devii un adevărat pompier. Salvatorii sunt mai punctuali, așa. Meseria de pompieri pornește de la stingerea incendiilor, de fapt de la lupta omului cu focul, dar a devenit mai complexă decât cea de salvator. Ca să devii pompier trebuie să iubești ceea ce faci.
Poate să fie și o alegere, dar pe parcurs s-ar putea să îți dai seama că nu atingi punctul în care devine o vocație. Și atunci trebuie să renunți, să pleci din acest mediu, pentru că se pot pierde vieți.
Pompierul se învârte într-un mediu periculos, dar este o meserie destul de sigură, pentru că are proceduri, are mod de pregătire. Foarte puțini pompieri și-au pierdut viața, pentru că ei lucrează într-un mediu cu proceduri și prima dată trebuie să se se protejeze pe ei. Pompierul are foarte mulți pași de parcurs până ajunge să salveze pe cineva. El nu salvează pur și simplu, este învățat să facă asta și, dacă nu se antrenează foarte bine, meseria poate deveni periculoasă.
Pompierul nu lucrează singur, el trebuie să lucreze în echipă. Dacă a fost singur într-un moment, într-un punct, înseamnă că a avut un noroc. Dar lucrează, salvează și stinge cu echipa, nu poate să facă singur.
În toată cariera de 25 de ani de pompier militar, aproape 28 chiar, plus pompier civil 8 ani după ce am ieșit din sistemul militar, am avut foarte multe intervenții. Am avut și perioada în care am lucrat, aproape 12 ani, în descarcerare și salvări complexe. Acolo activitatea pompierilor este mult mai grea din punct de vedere fizic. Meseria este deosebită. De la a stinge un incendiu de casă, până la a face operațiuni de descarcerare, toate sunt deosebite. Pompierul trebuie să fie obosit, pentru că are foarte multe activități pe care trebuie să le facă, dar el trebuie să fie obosit cu zâmbetul pe buze, să transmită încredere, să transpire cu curaj și cu devotament, pentru că trebuie să simtă că și-a îndeplinit datoria.
Este ceva care nu se poate exprima în cuvinte! E mai mult decât bucurie, este o liniște interioară, un sentiment aparte!
Interviul integral îl puteți asculta aici:
Interviu realizat de Cecilia Pătrăhău/ Redactor online: Adina Sîrbu
