Credincioşii musulmani sărbătoresc, timp de trei zile, Ramazan Bairam

Publicat de , 21 aprilie 2023, 06:25

În perioada 21 – 23 aprilie 2023, timp de trei zile credincioşii musulmani sărbătoresc Ramazan Bairam. Postul premergător Bairamului a debutat pe 23 martie și s-a încheiat pe 20 aprilie, odată dată cu sărbătorirea Ramazan Bairamului, una din cele mai importante sărbători religioase, care este celebrată în familie, de copii, părinţi şi rude şi este întâmpinată cu tradiționala urare de sănătate şi îndestulare.

Este o sărbătoare a confirmării credinţei în Allah şi a manifestării generozităţii, ajutorării aproapelui. Ramazan Bairamul se sărbătoreşte la finalul unei luni de post, de primenire spirituală, timp în care Coranul a fost o lectură zilnică obligatorie şi în care au avut loc slujbe specifice lunii sfinte din calendarul islamic – luna Ramazan.
În cele 29 de zile de post şi rugăciune musulmanii au postit de la răsăritul şi până la apusul soarelui. Slujba de Ramazan Bairam a fost oficiată în toate lăcașele de cult islamic din România și de pretutindeni unde există credincioși musulmani.

În prima zi de Bairam dimineața, bărbații merg la geamie pentru rugăciunea colectivă, copiii merg cu colindul din casă în casă pentru a ura „Bairam fericit”. Cei tineri sărută mâinile celor mai în vârstă, deoarece acest obicei arată politețe și respect față de persoanele în vârstă. Tot în cele trei zile de sărbătoare 21-23 aprilie, credincioșii musulmani  merg în vizită la rude și prieteni. Pentru masa de sărbătoare sunt pregătite bucate alese tradiționale, dulciurile ocupă un loc important, regina dulciurilor este baclavaua preparată acasă de gospodine, de aici şi faptul ca Ramazan Bairam este cunoscută și sub denumirea de sărbătoarea dulciurilor „Șeker Bairam”.

Din cele mai vechi timpuri baclavaua se servea doar la masa sultanilor. În palatul Topkapi din Istanbul se păstrează un document de pe timpul sultanului Fatih, potrivit căruia prima baclava a fost preparată în bucătăria otomană în august 1453. Se spune că sultanului i-a plăcut într-atât de mult delicatesa bucătarului, încât a poruncit ca această reţetă să fie trecută în istorie și până în prezent este considerată ca fiind dulcele celor înstăriți. În perioada imperiului otoman aceste baclavale erau preparate cu umplutură de fructe, începând din secolul trecut aceste baclavale au început să fie umplute cu miez de nucă.

Prepararea desertului baclava diferă de la o zonă la alta, astfel gospodinele tătare prepară baclava cu nuci, untul este înlocuit cu uleiul vegetal, iar forma este triunghiulară sau se suprapun foile întinse, foaie-umplutura-foaie-umplutura-foaie, până se termină toate. Baclavalele coapte în cuptor sunt stropite din belșug cu sirop din zahăr și apă, aromat intens cu zeamă de lămâie.
Gastronomia, alături de religie, limbă și folclor reprezintă indicatorul identității etnice a turcilor și tătarilor. Etnia, istoria de familie și cea regională, sau tradițiile ocupaționale ale celor două comunități, se reflectă și se păstrează, în parte, prin tradițiile gastronomice.

Redactor: Ghiulșen Ismail Iusuf / Foto: Arhivă Ghiulșen Ismail Iusuf