Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sunt astăzi în Sâmbăta mare, zi în care Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim

Publicat de Adina Sîrbu, 15 aprilie 2023, 07:23

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sunt astăzi în Sâmbăta mare, ziua dinaintea Paştelui şi ultima a Săptămânii Patimilor. Această zi marchează momentul în care trupul lui Isus Hristos a fost pus în mormânt, iar credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de el şi se pregătesc pentru ca seara să participe la slujba de Înviere.

Un moment important al zilei este aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim. La Bucureşti, aceasta va fi adusă, după-amiază, de Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, desemnat de Patriarhia Română, după ritualul de la Sfântul Mormânt din Ierusalim.

Sfânta Lumină va fi adusă în jurul orei 18,30, şi va fi oferită delegaţiilor eparhiilor prezenţi la Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Capitală. Aceasta va fi apoi distribuită în toate parohiile din România, după cum a spus purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor, Lucian Apopei:

Tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Părintele Patriarh Daniel în anul 2009, continuă şi în acest an. Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în seara zilei de sâmbătă, 15 aprilie, de Părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaiei, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la locurile sfinte, şi va fi oferită, ca întotdeauna, delegaţiilor Eparhiilor Patriarhiei Române, prezenţi la Aeroportul Internaţional Henri Coandă.

Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii, a informat Biroul de presă al Patriarhiei Române.

***

Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 14,30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige.
Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.
Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.
După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în ‘Capela Îngerului’, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.
Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.
Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în ‘Capela Îngerului’.
Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor.

RRA, AGERPRES/ Foto: Basilica.ro/ Redactor online: Adina Sîrbu