Expoziţia “Destinul unei aşezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia oraşului Constanţa” va avea loc mâine, la Vaslui, la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare”

Publicat de Doina Sirbu, 4 aprilie 2023, 16:53

Ultimele descoperiri arheologice de epocă romană, făcute la Constanța, pe locul unde acum este un important centru comercial de pe bulevardul Aurel Vlaicu, nr 158, vor fi expuse la Vaslui, la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare”, în perioada 5 aprilie – 10 mai 2023.

Expoziția “Destinul unei aşezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia oraşului Constanţa” cuprinde aproximativ  60 de artefacte arheologice cu valoare de patrimoniu care au fost restaurate în laboratoarele MINA Constanța și prezentate anul trecut, cu ocazia Sesiunii știintifice Pontica 55. Arheologul Ana Hamat care a participat la săpături în perioada 2021-2022 a vorbit atunci pentru Radio Constanța despre importanța descoperirilor.

„Este o cercetare preventivă de mari dimensiuni pe 20.000m². S-a făcut pentru executarea unui proiect al unui centru comercial în Constanța, pe care am descoperit, de fapt, o bucată dintr-o așezare romană care a avut o locuire începând cu secolul al II-lea și până la începutul secolului al VII-lea. Iată, avem acum idee despre cum arăta viața unui locuitor, să spunem obișnuit al așezării, ce făcea acesta în timpul liber, bineînțeles, unde trăia, că am descoperit și câteva elemente care se referă efectiv la hrană și mă refer aici la cochilii de scoici, bineînțeles, consumau scoici, consumau pește, suntem la malul mării, e o cercetare undeva la periferia Constanței, deci suntem undeva la 5-6 Km de mare. Am găsit foarte multe obiecte care se referă la viața lor de zi cu zi, fie la modul în care trăiau în case, cum se împodobeau. Avem câteva ace de păr, spre exemplu de bronz, de os, folosite și de bărbați, dar și de femei, și avem foarte multe elemente, să spunem așa, despre activitățile pe care ei le desfășurau, în sensul în care am descoperit cuptoare de făcut var. În aceste cuptoare de făcut var se topeau, probabil, la nivelul secolului al IV-a, la începutul secolului al IV-lea, monumente spoliate, luate, dacă vreți, din Tomis, din Tomis-ul antic. Sunt monumente care se referă, practic, la religia păgână a locuitorilor acestui mare centru de la Marea Neagră. Și bineînțeles, la nivelul secolului al IV-lea, deja lumea se schimba, apăruse creștinismul, devenise, să spunem așa, religie oficială și bineînțeles, acești zei nu-și mai aveau rostul. Este un element foarte, foarte important. Avem confirmare acum cu ceea ce s-a putut întâmpla cu multe dintre monumentele Tomis-ului”, a declarat arheologul Ana Hamat.

Cercetările arheologice preventive realizate la periferia orașului Constanța  cuprind 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea aparținând perioadei romane și romano – bizantină. Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol și meșteșugăresc, aflată în proximitatea drumului roman și în vecinătatea Tomis-ului și fiind datate între prima jumătate a secolului al II- lea și începutul secolului al VII-lea.

Au fost cercetate și documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orașul antic, locuințe de suprafață și o fântână corespunzătoare perioadei Tetrarhiei și a domniei lui Constantin cel Mare, precum și locuințe semi-adâncite, gropi de provizii și gropi de extragere a lutului.

Cel mai interesant și deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii așezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecție. Tunelurile au fost întărite cu pereți de piatră și aveau camere de acces, camere de depozitare, precum și camera în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar și accesul la fântâna de secolul al IV- lea.

Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informații noi cu privire la așezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II- VII A.D, la economia, structura socială și planimetria acestora. În același timp, această cercetare arheologică demonstrează că viața locuitorilor din astfel de așezări a fost plină de provocări, de la a-și câștiga cele trebuitoare pentru viața de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var sau la încercările de a-și salva viața în tunelele săpate adânc, în pământul așezării, informații cu o valoare deosebită pentru istoria poporului roman, au precizat specialiștii MINA Constanța.

Redactor: Silvia Pascale/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: Muzeul Județean “Ștefan cel Mare”