Marea Neagră, una dintre cele mai poluate din Europa. Mii de viețuitoare marine mor, anual, prinse în plasele de pescuit abandonate

Publicat de Doina Sirbu, 14 martie 2023, 09:38

Mii de viețuitoare marine mor anual prinse în plase de pescuit abandonate în Marea Neagră. Tonele de unelte pescărești pierdute sau abandonate reprezintă adevărate capcane și pentru scafandri sau turiștii pasionați de scufundări. Un grup de pescari, scafandri și biologi marini caută posibilitatea tehnică de recuperare a plaselor de pescuit devenite deșeuri marine. În acest moment lipsesc banii, legislația, infrastructura și coordonarea acestei activități.

Marea Neagră a fost nominalizată de curând ca fiind una dintre cele mai poluate din Europa. Ecologiștii atrag de mult timp atenția asupra deșeurilor marine, iar acum au organizat o întâlnire a tuturor factorilor implicați și interesați în rezolvarea acestei probleme, după cum ne-a declarat directorul executiv al organizației neguvernamentale Mare Nostrum, Marian Paiu.

Marian Paiu: Mare Nostrum are în derulare un proiect susținut de Ocean Conservancy, denumit “Net Free Black Sea” prin intermediul căruia încercăm să aducem în opinia publică problema plaselor de pescuit, fie că vorbim de cele abandonate, fie că vorbim de cele pierdute sau alte tipuri de plase. Până acum am avut expozițiile cu conștientizare și popularizare, am avut două acțiuni pilot cu pescari și cu scafandri. Am reușit să recoltăm în jur de 1.400kg de astfel de plase abandonate și am decis să avem o discuție cu toți pescarii şi scafandrii, mergând mai departe la autoritățile publice, la Agenția de Pescuit și Acvacultură, Ministerul Mediului și nu în ultimul rând mediul de afaceri. Aici vorbim de întreprinzători sau agenți economici care se ocupă cu reciclarea, recuperarea sau chiar identificarea, pentru că am avut o foarte frumoasă prezentare legată de cum inteligență artificială ar putea să identifice aceste puncte de acumulare de deșeuri marine, nu neapărat doar de plase, și cum acestea pot fi raportate ulterior și incluse într-un program de recuperare.

Cine ar putea face lucrurile acestea?

Marian Paiu: La recuperare, fix cele două grupuri cred că sunt cele mai direct interesate și au uneltele necesare, exact pescarii şi scafandrii. Ambele părți, de cele mai multe ori prin activitatea lor economică, dau de astfel de plase de pescuit fantomă și le-ar putea recupera. Dar asta, din discuțiile purtate cu ei, contravine cumva cu practica lor normală și cu legislația în vigoare, pentru că, vă dați seama, nu poți să pui deșeurile laolaltă cu peștele pe care îl recoltezi și atunci trebuie să identificăm cumva oportunitățile sau minusurile pe care le avem în procedurile la nivel național. De asemenea și fonduri, pentru că dacă vorbim de a face activitatea unitar sau separat, o dată mergem după deșeuri și o dată mergem după pește, atunci cineva ar trebui să suporte costurile.

Partea financiară este foarte importantă, este de părere și reprezentantul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură Constanța, Adrian Bîlbă.

Adrian Bîlbă: Toată activitatea de îndepărtare a acestora este costisitoare. Dincolo de faptul că e nevoie de reglementări, de la identificare, transportare, depozitare și, eventual, reciclare a lor, acolo unde este posibil, noi știm că în România nu prea se reciclează tot plasticul. Capacitatea tehnologică și interesul, având în vedere prețul plasticului brut este destul de redus și se limitează la PET-uri, este totuși important ca măcar să fie ridicate de acolo și pentru asta, uite, autoritățile au reușit să coaguleze împreună cu pescarii deja o analiză SWAT, o analiză în care încercăm să corelăm fiecare dintre aceste grupuri, să lucrăm în activitatea de a găsi soluții, de a aduce la bun sfârșit dorința tuturor de a îndepărta aceste plase, fiindcă este o dorință a ecologiștilor, este o dorință a pescarilor care pierd 30% din resursa piscicolă, cel puțin. O pierd prin aceste capturi accidentale. La ora actuală, la ora asta în care noi vorbim, plasele fantomă prind pește și nu prind pește pentru pescari, prind pește doar distrugând mediul, prind pește doar poluând, doar selectând neecologic și anormal anumite specii și din acest motiv trebuie intervenit cât mai rapid.

Scafandrii sunt unii dintre cei care ar putea și chiar își doresc să intervină, după cum am înțeles de la scafandrul profesionist, Iulian Rusu.

Iulian Rusu: Plasele sunt proiectate să imobilizeze o viețuitoare acvatică în mediul ei. Scafandrul este cumva străin de mediul acela. Dacă o viețuitoare care este proprie a acelui mediu este imobilizată, vă dați seama că pentru un scafandru care este temporar în acel mediu și cu resursa de aer limitată, este extraordinar de periculoasă o plasă în apă. Adică recuperarea trebuie făcută doar de un scafandru cu experiență foarte, foarte mare pentru a nu ne pune viața în pericol.

Înțeleg că vă doriți să ajutați, din moment ce sunteți aici.

Iulian Rusu: De-a lungul timpului am identificat vreo 17 epave în Marea Neagră, în Lacul Siutghiol, în lacuri litorale, câteva epave foarte importante din punct de vedere istoric și din cele 17 epave, 15 erau pline de plase și pentru identificare a trebuit să curățăm un pic aceste epave și ne-am lovit de această problemă de foarte multe ori.

La fel și pescarii în activitatea lor zilnică. Ce îi împiedică pe aceștia să adune deșeurile, aflăm de la președintele Federației Organizațiilor de Pescari de la Marea Neagră, Laurențiu Mirea.

Laurențiu Mirea: Deșeurile din Marea Neagră sunt și plasele de pescuit, sunt și metale, sunt și textile, sunt toate tipurile de deșeuri. Noi încercăm acum, cu autoritățile din România, să accesăm niște proiecte pe fonduri europene sau pe fonduri interne. Dacă autoritățile din România, ministere sau autorități locale vor să finanțeze ambarcațiunile de pescuit, că sunt mici, că sunt mari, să aducă deșeurile la mal din mare și să încercăm împreună să punem umărul şi să curățăm marea. Acest proiect nu e un proiect simplu, pentru că pescarii aduc deșeurile la mal, trebuie să existe o infrastructură la mal, acele centre de colectare să le preia. Și de la acele centre, iarăși trebuie să mergem spre centrele autorizate privind reciclarea gen gropi sau punctele de selecție și atunci, circuitul ăsta nu prea e simplu. Acum depinde de autorități cât de rapid vor să se miște. Noi, pescarii, acceptăm ideea și ne vom implica.

Puteți să faceți lucrul acesta în moment ce pescuiți?

Laurențiu Mirea: Pescarul se duce și pune plasa în apă. La două-trei zile se duce și le controlează în funcție de tipul de pește. Aceste deșeuri se prind în plase. Când scoate plasa în barcă, pe lângă pește, găseşte PET-uri, găseşte textile.

Dar ce se întâmplă cu ele mai departe?

Laurențiu Mirea: Astăzi, nimic!

Dacă nu astăzi, poate măcar în curând se vor implica și autoritățile locale, dar și cele naționale și vom curăța împreună Marea Neagră.

Redactor: Cecilia Pătrăhău/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: unsplash.com