„Mărțișorul este despre recunoștință, despre dragoste și nu ar trebui să conteze valoarea lui materială, cât valoarea lui simbolică”. Interviu cu prof.univ dr. Marina Cap-Bun de la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius”

Publicat de Doina Sirbu, 1 martie 2023, 09:21

De 1 martie, când întreaga natură primește startul renașterii, iar noi oamenii găsim, împreună cu ea, acele noi resurse sufletești de a fi fericiți, celebrăm mărțișorul. Un simbol atât de delicat, de firav, dar care poate să ne bucure mult atunci când ne este oferit cu dragoste.

Profesorul universitar dr. Marina Cap-Bun de la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” ne vorbește despre această zi în care putem să ne facem o recapitulare a ceea ce ne dorim să dobândim și a ceea ce vrem să înfăptuim, raportându-ne mereu la simplitate și la ceea ce contează cu adevărat în viață.

Rep.: Bună dimineața, doamnă profesor universitar doctor Marina Cap-Bun! Este început de primăvară, este 1 martie, o zi a speranței și a bucuriei și în care și noi oamenii luăm din entuziasmul naturii și ne pregătim pentru renașterea spirituală. Ce semnificație are pentru dumneavoastră această zi?

Prof. univ. dr. Marina Cap-Bun: Sigur că orice început de nou ciclu temporal, de anotimp, înainte de a fi o sărbătoare, o tradiție cum ar fi cea a mărțișorului, presupune celebrarea acelui tranzit astronomic, în sine. Așa cum înaintea Crăciunului aveam solstițiul de iarnă, și primăvara are fel de fel de practici legate de această schimbare de ciclu temporal. Este momentul în care natura renaște și atunci este ușor să înțelegem de ce i s-au asociat fel de fel de practici de purificare, reînnoire, evenimente de bun augur și sigur că astăzi, cea mai cunoscută practică dedicată începutului de primăvară este mărțișorul. Este o practică regională, o au și bulgarii. Este o modalitate de a marca acest început de primăvară. Din bibliografie știm că la origine, mărțișorul era un bănuț de aur sau argint pe care părinții îl dăruiau copiilor ca să fie sănătoși și să le meargă bine și se purta până înflorea primul pom din ogradă, atunci se depunea pe acel pom înflorit. E un obicei care, în mod surprinzător, a început să revină, pentru că în anii trecuți am văzut mărțișoare prinse în copăcei. E un obicei care s-a generalizat și la adulți. Sunt zone în care primesc mărțișoare doar femeile, sunt zone în care primesc bărbații, sunt zone în care primește toată lumea. Știm, de pildă, că la sfârșitul secolului XIX, obiceiul mărțișorului era în declin și avem în sensul acesta mărturia unui prozator de la Junimea, Nicu Gane, care deplângea faptul că moare acest obicei, iată, la mijlocul secolului al XIX-lea. A revenit și sigur că s-a diversificat semnificația lui, iar astăzi cu multă voluptate sărbătorim această zi de început de primăvară. Sigur că s-a și comercializat puțin, ca mai toate sărbătorile, care au devenit un prilej de shopping, de reduceri, de a face sau a primi cadouri, uneori de a pretinde cadouri, dar rămâne această frumoasă tradiție care marchează reintrarea ciclului vegetal într-o nouă etapă.

Rep.: Cum este celebrată primăvara în poezia clasicilor noștri?

Prof. univ. dr. Marina Cap-Bun: O primăvară este, probabil,  anotimpul favorit al poeților noștri și, probabil, printre cei mai entuziaști este Alecsandri. Așa cum se știe, Alecsandri a dat la maturitate un superb volum de poezie care nu seamănă cu încercările lui pașoptiste, “Pasteluri”, care este organizat după anotimpuri și primăvara este prilejul de a sărbători frumusețea naturii, dar și de a marca sărbătorile de primăvară. Nu trebuie să uităm că acestui strat arhaic, astronomic, mitic și magic, a venit creștinismul și s-a adăugat, astfel încât sărbătorile de primăvară sunt sărbătorile care preced, pregătesc Paștele și sunt sărbători care îi urmează Paștelui și toate acestea au fost subiecte poetice. Îmi amintesc acum de un poem al lui Alecsandri dedicat Floriilor, ce frumoasă sărbătoare a florilor. Sunt poeme care vorbesc despre Dragobete și în unele legende Dragobete este fiul Babei Dochia și el se serbează fie pe 24 februarie, fie la 1 martie. Uneori îl cheamă Iovan Dragobete, Iovan desemnează liliacul alb. Deci, în general, primăvara este despre această renaștere, e o temă copioasă, ca să zic așa, a poeților, pentru că poezia e mereu în căutarea frumosului, a purului, a regenerării, a tinereții veșnice. Chiar și poeții mai pesimiști ca formație, cum ar fi Bacovia, nu s-au putut abține să nu cânte, în versuri, primăvara.

Rep.:  Ce am putea face pentru a putea să ne regenerăm și noi, cugetul, împreună cu natura?

Prof. univ. dr. Marina Cap-Bun: Fericirea este o stare de spirit și cred că ceea ce trăim în ultimii ani ar trebui să ne învețe lecția recunoștinței. Faptul că, nu știu, COVID-ul a secerat vieți, ar trebui să ne învețe că nu am fost printre acele vieți secerate. Ne uităm în jur și vedem război, cutremure, oameni fără adăpost, fără lucrurile esențiale și ar trebui să fim recunoscători că avem un acoperiș deasupra capului, că avem case încălzite și apă curentă, lucruri pe care de multe ori le luăm de bune și considerăm că ni se cuvin și că nu le vom pierde niciodată. Ele ar trebui să fie un motiv de bucurie și de recunoștință. Dacă vom continua să ne dorim tot ce nu avem, și întotdeauna vor mai fi lucruri pe care să nu le avem și să ni le dorim, vom fi veșnic nefericiți. Este o nefericire derivată din economia de piață.

Rep.:  Mărțișorul ne oferă o lecție foarte frumoasă despre simplitate, despre cât de ușor putem să fim fericiți, cu un simplu șnur împletit cu alb și roșu.

Prof. univ. dr. Marina Cap-Bun: Da, în acest fir sunt toate contrastele, viața și moartea, lumina și întunericul. Mărțișorul este despre recunoștință, despre dragoste și nu ar trebui să conteze valoarea lui, cât valoarea lui simbolică. Faptul că oferi un ghiocel legat cu acest șnur alb –roșu, ar putea fi la fel de prețios ca atunci când oferi cuiva o bijuterie, pentru că tot se poartă bijuteriile de lux. Sigur că nu sunt foarte veselă să trec pe lângă tonete și să le văd pline de mărțișoare făcute în China și de ii confecționate în India, dar asta e globalizarea, trebuie să ne învățăm cu ea și să luptăm cu armele noastre, adică să încurajăm artizanii hand-made, să încurajăm producătorii români, pentru că asta e o lecție de bunăstare pe care trebuie să o învățăm, să investim banul într-un producător român, în economia românească.

Rep.:  Acum, în final, aș dori să le transmiteți un mesaj tuturor mămicilor, doamnelor și domnișoarelor care sunt astăzi în sărbătoare!

Prof. univ. dr. Marina Cap-Bun: Aș transmite un mesaj de bine și de fericire mentală tuturor femeilor din lume și nu numai femeilor, pentru că dacă femeile vor fi fericite și bărbații vor fi fericiți, de altfel , domnii sunt cei care aleargă cel mai mult după mărțișoare. Cred că ceea ce ar trebui să ne dorim cel mai mult este pacea, sănătatea, un pic de clemență din partea Planetei care e cam supărată pe noi și care ne cam arată că nu facem bine ceea ce facem și, încă o dată, cred că lucrul cel mai frumos este să înveți să te bucuri de ceea ce ai, nu să te vaiți de ceea ce nu ai și să sărbătorești fiecare zi în care ești în viață!

Redactor: Silvia Pascale/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: Silvia Pascale