2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede. Tema anului 2023: “Reconstrucția zonelor umede”
Publicat de Adina Sîrbu, 2 februarie 2023, 14:09
Ca în fiecare an, calendarul evenimentelor de mediu debutează cu Ziua Mondială a Zonelor Umede, celebrată pe 2 februarie pentru sensibilizarea globală privind valoarea zonelor umede pentru omenire și planetă. Ea marchează, de asemenea, și data adoptării în 1971, în orașul iranian Ramsar, a Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, un document internațional care stabilește reguli de protecție a ecosistemelor formate din zone umede.
Țara noastră a aderat la Convenția Ramsar prin adoptarea Legii nr. 5/1991, recunoscând astfel importanța zonelor umede ce găzduiesc habitate cu floră și faună caracteristică având funcții ecologice fundamentale și o mare valoare ecologică, economică, naturală, științifică și recreativă, dispariția acestora fiind ireparabilă.
În prezent în România sunt desemnate 20 de situri RAMSAR ce acoperă o suprafață de 1 177 749 ha.
Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost prima și cea mai mare zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, inclusă de România pe lista Convenției Ramsar, în septembrie 1991.
Celebrarea Zilei Mondiale a Zonelor Umede din acest an stă sub deviza ”Este timpul pentru refacerea zonelor umede”. Tema anului 2023 evidențiază necesitatea urgentă de a acorda prioritate reconstrucției zonelor umede și face apel la o întreagă generație să ia măsuri pentru a reînvia și restaura zone umede degradate.
Zonele umede se pierd de trei ori mai repede decât pădurile, fiind ecosistemul cel mai amenințat de pe Pământ. Mai mult de 80% din toate zonele umede au dispărut începând cu anii 1700. Din 1970, cel puțin 35% din zonele umede au fost pierdute, iar inversarea acestui trend este critică.
Tema contribuie la conștientizarea și sensibilizarea tuturor, la nivel instituțional și personal, cu privire la amplificarea eforturilor de revitalizare a zonelor umede afectate ale planetei, așa cum sunt susținute de inițiativa globală Deceniul Organizației Națiunilor Unite care a dedicat perioada 2021-2030 refacerii ecosistemelor din întreaga lume.
În prezent, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării are în implementare proiecte care vizează activități de reconstrucție ecologică necesare atât pentru îmbunătățirea condițiilor hidrologice în habitatele naturale acvatice din Rezervația Biosferei Delta Dunării, conservarea biodiversității, cât și pentru desfășurarea activităților specifice.
Obiectivele proiectelor Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării urmăresc îmbunătățirea managementului resurselor naturale din Rezervație și utilizarea lor durabilă, pentru creșterea standardului de viață a populației locale și implicarea acesteia pentru promovarea activităților economice tradiționale, ecoturism, precum și conștientizarea și educarea populației locale și a publicului larg către respectul pentru natură.
Având în vedere starea hidrologică deltaică aflată într-o continuă dinamică, în corpurile de apă principale – canale, gârle, lacuri – au loc procese de colmatare care conduc la încetarea sau încetinirea accentuată a împrospătării apelor în lacuri. În aceste zone depresionare are loc de obicei reproducerea naturală a speciilor de pești autohtone, fiind totodată și habitate de hrănire și creștere. Odată cu scăderea nivelului apei apar, pe fondul temperaturilor ridicate din perioadele de vară și început de toamnă, fenomene negative care degradează condițiile de viață generale din ecosistemele acvatice naturale.
Cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Zonelor Umede, astăzi s-au desfășurat activități de marcare a evenimentului de mediu cu participarea elevilor și cadrelor didactice ai școlilor din Tulcea și perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, respectiv din localitățile Sulina, Crișan, Chilia Veche și Murighiol, în coordonarea responsabililor Centrelor de Vizitare, Informare și Educație Ecologică ale ARBDD, din localitățile respective.
Sursa: ARBDD/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: arhivă
