Andrei Bodean, procuror: “Infractorul tipic are o mentalitate și un comportament de copil”

Publicat de Doina Sirbu, 1 februarie 2023, 14:07

Accesarea unor fonduri, indiferent că este vorba de cele europene sau de cele bugetare, se dovedește a fi un demers care pare virusat și de manevre frauduloase. Astfel încât, “în păcat” cad și unii dintre cei care întocmesc dosarele pentru finanțare, dar și funcționari publici care au ca atribuții evaluarea sau aprobarea cererilor.

Din acest punct de vedere, APIA – Agenția pentru Plăți și Inspecție în Agricultură a oferit DNA-ului, în ultimii ani, o cazuistică destul de bogată. Pe această temă, Laurențiu Despina a purtat un dialog cu Andrei Bodean, procurorul şef al structurii teritoriale Constanța din cadrul Departamentului Național Anticorupție.

În informările emise de Direcția Națională Anticorupție, sunt prezentate multe cazuri care au un numitor comun, reprezentat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. În unele dintre ele, persoanele cercetate sau chiar trimise în judecată sunt fermieri sau societăți cu profil agricol, în altele este vorba chiar de funcționari din cadrul instituției. Care ar fi explicația acestei cazuristici bogate legate de accesarea sau acordarea unor finanțări în domeniul agricol? Se poate spune că este vorba, ca de obicei, sau că totul se învârte în jurul banilor?

Andrei Bodean: Cel mai probabil, da! Sunt foarte mulți bani care, aparent, pot fi obținuți foarte ușor. Spun aparent, deoarece condițiile de accesare a acestor fonduri sunt destul de stricte, iar fermierii, de regulă, constată că nu îndeplinesc aceste condiții. Știu de la bun început că nu îndeplinesc aceste condiții, motiv pentru care recurg la folosirea de documente false sau inexacte pentru a le accesa. Deci, da, e vorba de tentația banilor în toate cazurile.

Aminteaţi de fermieri avizați de fermieri, dar este cazul și a unor funcționari publici care fac obiectul dosarelor penale pe care le instrumentați.

Andrei Bodean: Sigur, din nefericire, am avut mai multe cazuri de acest gen. Funcționarii sunt și atrași de bani, dar nu o să-i găsim în postura celor care accesează fonduri, pentru că sunt incompatibili. De regulă, sunt persoanele din umbră, instigatori, complici. Ei au informațiile, cunosc procedurile de accesare a fondurilor și atunci când le este ușor să sfătuiască persoane să comită acest gen de infracțiune, obținând și o cotă profit urmărind și ei tot banii în final. Adică asta e motivarea, asta e ceea ce îi  împinge de la spate.

Aveți o situație la nivelul județului Constanța sau pentru zona Dobrogea cu numărul cazurilor în care au fost implicați fie fermieri, fie funcționari publici din cadrul APIA?

Andrei Bodean: Sigur, în general, în ultimii 3-4 ani am avut cam 50 de dosare pe an privind fraudarea fondurilor europene în domeniul agriculturii. Sunt și funcționari APIA și funcţionari din cadru AFIR implicați, AFIR fiind Agenția pentru Finanțare a Investițiilor Rurale, programul Micul Fermier fiind finanțat prin această instituție. Sunt cam 3 dosare pe an. Într-un singur an am avut o recoltă, să-i spun așa, mai proastă, că vorbim de domeniul agricol. În 2021 au fost în jur de 30 de dosare, față de 50 în medie în anii anteriori și ulterior.

Se poate spune că pandemia a lăsat urme și în acest domeniu.

Andrei Bodean: Categoric!

Credeți că atunci când vorbim de cazurile în care sunt implicați funcționari APIA, unii chiar cu funcții de conducere, procedurile de lucru au vulnerabilitate sau ar putea suporta unele corecții, eventual mai multe filtre pentru a nu mai “greși”.

Andrei Bodean: Mă îndoiesc că este o problemă a procedurilor. Procedurile de lucru ale instituțiilor publice, fie că vorbim de APIA, AFIR sau orice altă instituție publică, sunt făcute pentru persoane oneste și de bună credință. Oricare dintre persoanele care populează orice instituție publică poate să greșească la un moment dat, indiferent cât de bune face proceduri de lucru. Avem cazuri de funcționari publici care au greșit, nu numai din APIA sau AFIR. Avem magistrați care au greșit, polițiști, vameși şi așa mai departe. Înăsprirea procedurilor nu e o soluție pentru că, în final, am lovit tot în persoane de bună credință care vor să obțină finanțări pe căi legale.

Se poate spune că legea care sancţionează infracțiunile de corupție nu mai sperie pe nimeni, nu mai descurajează eventualele tentații ale unora, şi acum vorbim de toți cei care comit astfel de infracțiuni, indiferent că sunt funcționari ai unei instituții sau persoane care vizează, așa cum spuneați, obținerea unor fonduri?

Andrei Bodean: Mă îndoiesc că problema este lipsa de eficiență a legii în materia intimidării. Pedepsele pentru faptele de corupție sunt mari. Cred că mai degrabă tentația banilor este cea care contează cel mai mult în a determina un funcționar public să comită acest gen de fapte. Iar, statistic vorbind, înăsprirea pedepselor nu a provocat niciodată temere în rândul infractorilor. Mai degrabă, eficiența organelor de urmărire penală și a instanțelor în a-i urmări, respectiv, judeca. Cu cât urmărirea penală durează mai mult sau judecata durează mai mult, efect intimidant al acestor acestor proceduri sau, eventual, al pedepsei care poate fi aplicată unei persoane, stabilit a fi în mod definitiv vinovată, scade.

Și totuși, cum ar putea fi descurajate aceste porniri care vizează obținerea unor bani nemunciți pe căi ilicite?

Andrei Bodean: Criminologii și psihologii criminaliști au o vorbă:  infractorul tipic are o mentalitate și un comportament de copil. Borcanul de dulceață este aproape, dar mama și bățul ei sunt departe. Mama e la birou când copilul deschide borcanul de dulceață și îl mănâncă, astfel încât până la momentul la care mama o să constate lipsa dulceții din borcan, trece un timp atât de mare încât e posibil să se mai întâmple nimic la final. Cam așa funcționează mintea infractorului obișnuit.

Redactor: Laurenţiu Despina/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: unsplash.com