Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă: “Constanța are aproape cea mai scumpă categorie în ceea privește costul cu energia termică”

Publicat de Doina Sirbu, 26 ianuarie 2023, 11:49

O iarnă atipică, cu temperaturi aflate mai degrabă în repertoriul toamnei, ne-a scutit de consumuri foarte mari de energie și, implicit de facturi costisitoare. Asociația Energia Inteligentă a analizat cheltuielile ocazionate de plata facturilor la energie pentru mai multe orașe din țară.

Iar în acest top, Constanța este în coada clasamentului, cu valori mari la costul gigacaloriei, dar și al subvențiilor acordate. Laurențiu Despina a abordat subiectul împreună cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, specialist în gaz și energie.

Au trecut mai bine de două luni de iarnă. E drept, una care până mai zilele trecute, nici nu ne-a arătat zăpada. Dar cum au fost consumurile și implicit cheltuielile cu facturile? Vă întreb acesta pentru că la începutul iernii erau serioase motive de îngrijorare. Ele rămân totuși în continuare?

Dumitru Chisăliță: Erau motive de îngrijorare, având în vedere faptul că anul 2022 a fost un an atipic atât din punct de vedere al prețurilor foarte mari care au fost pe energie, cât și a unei situații de criză legată de reducere livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă, reducere a livrărilor de petrol, țiței din Federația Rusă, dar și anumite deranjamente, să spune, care au apărut ca urmare a conflictului din Ucraina. Toate acestea, practic, au ridicat multe semne de întrebare la începutul anului, în mijlocul anului și în toamna lui 2022, dar a creat și o mobilizare, o mobilizare exemplară care a făcut ca depozitele de gaze să fie pline, care a făcut ca anumite consumuri de gaze să fie mai reduse decât în anii precedenți și toate acestea s-au suprapus pe o situație fericită – temperaturi record în iarna aceasta atât în luna decembrie, luna ianuarie. Toate aceste elemente, practic, au făcut ca ceea ce părea înfricoînșerător cu ceva în timp în urmă să decurgă relativ bine. Toate aceste elemente au adus și niște cantități mai mici consumate de către români, cantități care, bineînțeles, au însemnat facturi mai mici prin prisma cantității.

Cum arată o hartă cu energia la nivelul țării. Sunt zone mai blânde pentru buzunarele noastre și altele mai costisitoare?

Dumitru Chisăliță: În ceea ce privește energia termică, există o diversitate foarte mare în ceea ce privește prețurile plătite de către consumatorul final, dar și subvențiile. Există un campion, l-aș numit și anume Oradea, care a reușit să găsească posibilitatea construcției unui sistem de termoficare în care mare parte din cei care locuiesc la blocurile din Oradea să fie racordați. Această dimensionare corectă, atât din punct de vedere al producerii, așa numitul ciclu de cogenerare, care înseamnă reducerea costurilor cu energia termică care este livrată populație. În același timp, un sistem de distribuție a agentului termic dimensionat corect, cu pierderi mici, cu un grad relativ ridicat de consumator raportat la metrul liniar de reţea de distribuţie a agentului termic, toate acestea fac ca orădenii să aibă, practic, un sistem performant, cu un cost la sistemul de termoficare foarte apropiat de costul subvenționat din multe orașe ale țării. Dar aici, subvenția este una mai mult simbolică, aș spune și mai puțin un an de consistență.

Ne-ați dat acest exemplu cu Oradea. Punctual, la Constanța cum stau lucrurile? Vă întreb, pentru că se merge mult pe subvenții.

Dumitru Chisăliță: România mai are circa 45 de sisteme de termoficare. Noi ne-am oprit la circa jumătate din aceste sisteme termoficare și am luat cumva orașele mari. Topul sistemelor de termoficare pe care le-am luat în calcul…din păcate, Constanța se găsește pe penultimul loc, adică are aproape cea mai scumpă categorie în ceea privește costul cu energia termică. Doar Bacău se găsește sub Constanța în acest punct de vedere. Constănțenii, în același timp, sunt în al doilea oraș ca și nivel al prețului pe care îl plătesc efectiv pe gigacalorie, 450 de lei gigacaloria, o subvenție foarte mare care este achitată pentru această gigacalorie. Se găsește undeva în zona proastă, să spunem, din punct de vedere al termoficării, al încălzirii, a costurilor. Un sistem este gândit să fie subvenționat pe o perioadă determinată de timp până când el își revine. Adică subvenția,ca și teorie, asta are ca și scop, adică să intervină cineva astfel încât respectivul sistem să se autocorecteze și în timp să funcționeze normal. Chiar dacă în Constanța, de 12 ani, 13 ani, chiar se acordă subvențiile, nu doar că au determinat o creștere a costurilor efective cu energia termică, dar practic prefigurează din punctul meu de vedere o situație de colaps pentru termoficarea din Constanța.

Care este perspectiva? Care sunt soluțiile?

Dumitru Chisăliță: Cred că o regândire a sistemului de producere și de termoficare care să meargă cumva în tandem, este singura soluție ca acest sistem să mai poată să fie ținut în viață. El este ținut practic în viață în momentul de faţă. Atâta timp cât subvențiile sunt aproape dublu față de cât plătește omul de rând și care oricum, repet, plătește al doilea cel mai mare preț pentru agentul termic din țară, singura soluție este o regândire a acestui sistem. Să discutăm de un sistem cogenerativ în care, practic, costul cu energia termică la producător sau în zona de producere să fie una cât se poate de scăzută, iar acest lucru se poate obține doar printr-un sistem de cogenerare, în care o parte din combustibilul ars să fie folosit pentru producea de energie electrică, cealaltă parte pentru încălzire și o regândire a sistemului de termoficare în raport cu cererea care există și mai ales stimularea, ca un număr cât mai mare de consumatori să se racordeze. Dacă ne uităm la Oradea, vedem că Oradea deține un record la nivelul României. Practic, are cele mai multe apartamente care sunt racordate la sistemul de termoficare. Asta face ca și costul pe lungimea de kilometru de sistem de termoficare să fie unul redus și să concureze cu oricare dintre formele de energie care sunt în momentul de față folosite în România pentru încălzire.

Redactor: Laurenţiu Despina/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: pixabay.com