Portul Constanța a înregistrat anul trecut un volum al traficului de mărfuri nemaiîntâlnit în anii precedenți

Publicat de Doina Sirbu, 20 ianuarie 2023, 10:59

Portul Constanța a înregistrat anul trecut un volum al traficului de mărfuri nemaiîntâlnit în anii precedenți. Operatorii portuari au valorificat situația generată de conflictul din Ucraina, realizând investiții și o reconfigurare a priorităților dar provocarea rămâne valabilă în continuare, și în acest an, pentru a valorifica mai bine oportunitățile.

Laurențiu Despina a dialogat pe această temă cu Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Asociation, o organizație patronală care reunește operatori din portul Constanța.

Portul Constanța este la confluența dintre uscat și mare, dar, metaforic vorbind, am putea spune că este pe val. Mai întâi de toate, ce înseamnă evoluția Portului Constanța în 2022 din punctul de vedere al operatorilor portuari?

Viorel Panait: Această chestiune înseamnă, mai precis, faptul că toți am fost confruntați cu o nouă provocare legată de nevoia mișcării unor volume de marfă nemaiîntâlnite până în prezent. Transportul este o activitate în slujba comerțului, iar conflictul din Ucraina a pus în faţa noastră provocarea să dezvoltăm noi fluxuri de logistică, să arătăm mai multă creativitate pentru derularea acestor mărfuri şi mă refer aici, nu doar la mărfurile care vin din Ucraina sau pleacă către Ucraina, ci la schimbarea de ansamblu a multor fluxuri de marfă, în contextul în care multe țări au decis să rupă legăturile cu Federația Rusă, astfel încât alte mărfuri au devenit atrăgătoare și care au trebuit să găsească parcursuri noi către destinatarii lor europeni.

În acest context, câteva cifre și raportări la anii trecuți sunt binevenite.

Viorel Panait:  Față de anul precedent care părea că este un an de vârf, creșterea este pur şi simplu grăitoare. Sunt peste 75 de milioane de tone pe care noi le-am derulat prin Portul Constanța și doresc să subliniez faptul că acesta este în principal meritul colegilor noștri operatori portuari care au derulat aceste mărfuri. Trebuie să înțelegem faptul că în port, cei care atrag traficul de mărfuri sunt operatorii portuari și cu siguranță toți au dovedit energie, fantezie și stăruinţă în muncă pentru a atrage aceste mărfuri.

Ca să avem o imagine mai sugestivă, ați amintit mai devreme de volumul tranzitat prin Portul Constanța, dar ce înseamnă el în procente comparativ cu anul 2021?

Viorel Panait:  Este o creștere de peste 22%.

Din ceea ce ne-ați prezentat, ce să înțelegem? S-a mărit Portul Constanța sau până acum el nu a fost folosit la adevărat sa capacitate?

Viorel Panait: Eu vă pot spune că s-a mărit intensitatea pe hectar de terminal. Această chestiune a fost posibilă prin mai bună organizare, dar aş greși să spunem că doar buna organizare generează acest efect. Cu siguranță, foarte mulți dintre colegii noștri au inițiat programe de investiție în echipamente și noi rute de logistică, ceea ce a facilitat această creștere de trafic.

Este un fapt evident, ați menționat și dumneavoastră, progresul înregistrat anul trecut este generat în bună măsură pe fondul conflictului din Ucraina, dar aceasta este mai mult o situație conjuncturală. Ce va urma în acest an?

Viorel Panait:  Să vă spun niște lucruri legate de investiție, pentru că au legătură cu întrebarea dumneavoastră de acum. Noi, de exemplu, o singură societate, am inițiat la momentul acela, la 1 martie,  construirea unei noi investiții care să creeze capacitatea de descărcare a barjelor și care a costat 4 milioane de euro și a fost gata pe 14 iulie. Vă dați seama că în condițiile acestea, asemenea investiție există, funcționează și aduce potențial de lucru suplimentar. În aceeași situație sunt şi alţi colegi de-ai noștri care au cumpărat echipamente, au inițiat investiții și așa mai departe.  

Rezultatele din 2022 le trecem în contul operatorilor portuari sau al Administrației Portului Constanța?

Viorel Panait:  Potrivit legii, cei care derulează mărfurile prin import sunt operatorii portuari, dar şi administrația portuară este importantă pentru că trebuie să faciliteze condițiile în care aceste mărfuri să poată fi derulate. Este foarte important să înțelegem că este importantă infrastructura de conexiune. Astăzi, fluxurile de logistică sunt fluxuri integrate, care conțin și porturi și căi ferate și căi navigabile și așa mai departe. Astăzi, porturile nu-și mai permit luxul să se recomande doar prin propria lor performanță. Ele se încadrează în fluxuri de logistică lungi în care o marfă pleacă de la sursă și ajunge la destinație, conținând în ea transport naval, porturi, sisteme de logistică, căi ferate și așa mai departe. Ori, în aceste condiții, este foarte important ca administratorii acestor elemente de infrastructură, de cale ferată Ministerul Transporturilor, căile navigabile, navigația fluvială și așa mai departe să țină pasul cu nevoia mișcării acestor mărfuri.

Concret, aminteați de căile ferate portuare, de faptul că o bună parte dintre ele au fost inutilizabile, de faptul că vecinii bulgari nu s-au ocupat sau nu au intenția de a draga sectoarele de Dunăre aflate în responsabilitatea lor, dar și inerția generată de birocrația instituțiilor noastre. Ele rămân în continuare subiecte fierbinți, sunt de actualitate.

Viorel Panait: A fost un moment în care toată lumea a înțeles cu realism că nevoia economică determină nevoia dezvoltării și deblocăm de asemenea probleme în infrastructură. Nu am cum să nu salut, de exemplu, faptul că Ministerul Transporturilor a inițiat programul de reabilitare a căilor ferate din port, subiect pe care noi l-am semnalat cu foarte multă vreme înainte. Sigur, cu o floare nu se face primăvară. Dar pornirea unui asemenea mod de reabilitare este foarte important. Să ştiți că în fața noastră sunt provocări ale secolului 21 importante. Trebuie să vă spun că, de exemplu, restul Europei se pregătește pentru digitalizarea navigației de căile navigabile interioare cu nave care sunt recomandate. De asemenea, avem nevoie de introducerea unor programe care să faciliteze mișcarea mărfurilor şi simplificarea procedurilor vamale. Este vorba deci, de adaptări pentru secolul 21 care nu pot fi date la o parte. Viața este asemănătoare într-o privință – mersului pe bicicletă. Nu cazi atâta vreme cât pedalezi, iar noi în secolul 21 nu putem rămâne cu tehnologia de acum 50 de ani.

Redactor: Laurenţiu Despina/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: arhivă