Curiozități despre Revelionul la armeni, o sărbătoare cu o poveste unică

Publicat de Adrian Băncilă, 31 decembrie 2022, 14:13

Revelionul este o sărbătoare a tuturor popoarelor lumii, dar una dintre cele mai frumoase și mai vechi povești țesute în spatele acestui eveniment aparține cu siguranță, poporului armean. Fostul secretar literar al Teatrului de Stat Constanța, Anaid Tavitian ne vorbește despre numeroasele semnificații ale Revelionului la armeni și despre datele diferite din calendar la care a fost celebrat de-a lungul istoriei.

Revelionul a fost serbat de armeni în perioade diferite, de-a lungul vremurilor și s-a numit, pe rând -Kahand, Navasard și Nor Dari (Anul Nou). Primul Revelion s-a numit Kahand- În cele mai vechi timpuri armenii sărbătoreau venirea Noului An, pe 11 martie (ziua ce marca echinocțiul de primăvară). Cuvântul Kahand-provine din latinescul calendae. Kahand era prima lună a anului, ne spune scriitoarea Anaid Tavitian, reprezentant de seamă al comunității armene din Constanța.

Strămoșii armenilor sărbătoreau prin mari manifestări acest eveniment, iar ritualurle erau săvârșite în temple. Casele erau împodobite și ele cu șiruri de fructe uscate, atârnate de tavanul camerei principale. Pomul Kahand era împodobit și el cu șiruri de fructe uscate,  puse pe fire colorate. În vechea  tradiție armeană, simbolul Revelionului era Moș Kahand- care apărea cu un toiag și haină din piele de oaie, a declarat scriitoarea armeană Anaid Tavitian.

A doua denumire pe care a purtat-o  Revelionul la armeni a fost Navasard (din cuvântul sanscrit navasarda-nava însemnând nou și sard, simbolizând an). Era sărbătorit  pe 11 august (data la care Haik Nahapet, Fondatorul Armeniei, l-a învins pe tiranul Bel în provincia Dzor și a adus libertate poporului său). Numai că popoarele lumii întâmpinau Noul An în luni diferite. Acest fapt  cauza dificultăți în relațiile economice și culturale ale armenilor cu celelalte țări.

Iată motivul pentru care, în secolul al XVII-lea, în urma unei hotărâri a Patriarhului Simeon din Erevan, armenii au început să sărbătorească sosirea Noului An, pe 1 ianuarie.

Navasard era sărbatorit cu bucate de post din fasole (păstaia simbolizând puterea familiei, iar boabele, embrionul familiei), linte,fructe uscate,nuci etc.  Se mai pregătea o prăjitură numită Tarehat, în care se punea o monedă. Prajitura era împărțită în mod egal membrilor familiei. Se credea că cel care va găsi moneda, va avea succes în Noul An, a completat Anaid Tavitian.

Cel de–al treilea nume pe care l-a avut sărbătoarea Revelionului la armeni este Amanor sau Nor Dari – amanor în armeană: am -an, nor-nou. Legenda spune că Amatur, zeul naturii și-a mărturisit dragostea viitoarei sale soții, Amanor. În cinstea ei  a fost numită sărbătoarea de Anul Nou. Atunci Amatur i-a dăruit un măr. Conform tradiției, în noaptea de Revelion, supărările erau uitate și în semn de iertare se dăruiau mere.

Amanor sau Nor Dari se sărbătorește în familie. Se împodobește bradul, se cumpără și se dăruiesc cadouri. Cu ocazia sărbătorii, armenii își vizitează rudele apropiate. În ceea ce privește masa festivă, aceasta este plină cu bunătăți. Nu lipsesc Tarehatul, sarmalele de post, friptura din pulpă de porc, diverse salate și un desert tradițional: anusabur. Este un desert asociat cu semnificația religioasă a trecerii în Noul An și nu lipsește de pe masa de Crăciun și Anul Nou. Se prepară din arpacaș la care se adaugă fructe uscate, zahăr, apă de trandafiri, nuci, zahăr vanilat, coaja de lămâie și portocale, dar și scortișoară.

Urarea  tradițională cu care armenii întâmpină Noul An este  :Șnorhavor Nor Dari!

Redactor: Silvia Pascale/Redactor online: Adrian Băncilă