Cum văd specialiştii anul 2022, din punct de vedere economic
Publicat de Doina Sirbu, 28 decembrie 2022, 08:09
Cu ochii în oglinda retrovizoare, privind la ce a fost, ne asigurăm și încercăm să depășim momentul astfel încât să ne înscriem pe drumul bun în 2023.
Așadar, cum am trecut acest an din punct de vedere economic, cum am făcut față provocărilor cu care ne-am confruntat, navigând printre unele neîmpliniri dar având parte și de surprize plăcute? La Interviul dimineții, vă propunem o retrospectivă a unui an care se pregătește să intre în arhivă. Laurențiu Despina a stat de vorbă cu analistul economic, Adrian Negrescu.
Se spune că pentru a vedea mai bine viitorul, trebuie să privim în trecut și în prezent. Ce am avea de văzut, cum stăm din punct de vedere economic în privința anului 2022?
Adrian Negrescu: 2022 a fost cu siguranță anul inflației, anul în care creșterile acestea spectaculoase de prețuri, mai ales în zona de energie, ne-au afectat puternic atât pe noi personal, cât și economia. Multe dintre firme au fost nevoite la rândul lor să crească prețurile. Populația a resimțit din plin acest val de scumpiri, iar tot ceea ce înseamnă prognoză, planuri, gânduri de viitor au fost anulate pentru marea majoritate a populației. Ieșiți din pandemie, după 2 ani, cu toții aveam planuri, voiam să construim, voiam să facem lucrurile pe care nu le-am făcut un anii de pandemie, dar din păcate, aceste creșteri de prețuri au influențat semnificativ.
Comparativ cu cei din jurul nostru, din Europa, cu lumea, în general, se poate spune că am luat notă de trecere în acest an?
Adrian Negrescu: N-am reușit să fim campioni, adică să atragem niște investitori, n-am reușit să facem multe lucruri dintre lucrurile pe care ni le-am promis, dar, pe ansamblu, suntem bine. Să nu uităm, investițiile străine din România au crescut cu 9,5 miliarde de euro, oamenii au reușit cât de cât să să se adapteze acestei noi realități economice dominată de inflație. Lucrurile s-au schimbat din această perspectivă și cred că posibilitatea de a fi un an mai bun în 2023 este una semnificativă.
Cât de îndatoraţi suntem ca țară, dar și în plan micro, la nivel de persoană, și cum ne afectează acest lucru?
Adrian Negrescu: Suntem îndatorați că, din păcate, statul a supraviețuit în acest an din perspectiva împrumuturilor, ne-am împrumutat din ce în ce mai mult, la dobânzi foarte mari. Ca țara, ne-am împrumutat din ce în ce mai mult. Gândiți-vă că am trecut cu datoria publică de 100 de miliarde și ne îndepărtăm, din păcate, de ținta de reducere a datoriei pe care ne-am asumat-o la începutul anului 2022. Ne împrumutăm din ce în ce mai mult, din ce în ce mai scump, pentru că, din păcate, n-am făcut reformele pe care ni le-am propus în 2022 și mă refer aici la reforma administrației publice, la o reformă a companiilor publice, la niște măsuri care să vină să drămuiască banul public și ăla destul de puțin, în contextul crizei generate de pandemia COVID. Da, din păcate, suntem mai mai datornici decât în anul anterior, pentru că să nu uităm, dobânzile au crescut pe măsură ce inflația s-a accentuat. Am ajuns, din păcate, mulți dintre români, să plătim rate duble la credite față de cât plăteam acum un an de zile, iar această perspectivă se va prelungi și în 2023, un an în care dobânzile vor continua să fie ridicate pe măsură ce nu vom reuși să stăvilim inflația, această taxă a tuturor taxelor, mama tuturor taxelor, cum îi spun eu, pe care avem șansele, dar nu știu dacă vom fi capabili să o temperăm în 2023.
Se poate spune că 2022 a fost un an în grafic, în sensul că s-au adeverit multe din provocările pe care le anticipam la sfârșitul anului trecut?
Adrian Negrescu: Da, spuneam încă din 2020, din 2021 că, din păcate, toată această pandemie o vom plăti. Nota de plată va fi dată de inflație, de creșterile acestea de prețuri din zona de energie, de scumpire a creditelor, şi toate toate aceste estimări pe care noi le-am făcut în anii de pandemie s-au confirmat. Nu am fost destul de pregătiți pentru această situație, nu ne-am reformat bugetul public, nu am luat măsurile necesare pentru a preîntâmpina acest val de inflație care a spulberat mare parte din puterea noastră economică, financiar, atât la nivel personal, cât și la nivelul companiilor. Multe dintre companii s-au restructurat în 2022 și asta este un lucru pozitiv. S-au adaptat noii realități economice, dominată din punctul meu de vedere de o scădere semnificativă a consumului. Oamenii au început să fie mult mai atenți la cum își drămuiesc banii, pe ce cheltuie banii. Au fost mai atenți să nu mai cheltuiască, cum făceau în 2018, 2019 pe tot felul de investiții extravagante și au fost mai atenți la banii pe care-i au și modul în care cheltuiesc. Deci, a fost sub duș rece, absolut necesar pentru economie, pentru fiecare dintre noi, personal, și sperăm de acum încolo ca 2023 să fie un an mai bun. E o speranță neconfirmată, din păcate, de previziunile macroeconomice, dar dacă vom merge pe investiții, dacă vom reuși să atragem toate fondurile europene, dacă vom reuși să stăvilim inflația, există posibilitatea să trăim mai bine în 2023.
Domnule Negrescu, care mai este punctul nostru forte, al economiei românești? Spuneți-mi un atu sau o carte pe care trebuie mizat sau să fie mai bine pusă în valoare.
Adrian Negrescu: Noi avem atât de mult de construit în România, încât 30 de ani de acum încolo am putea cheltui bani pe infrastructură, pe digitalizare, pe dezvoltare a business-ului, așa încât, acesta este principalul argument care atrage ca un magnet investitorii în România și va fi în continuare principalul atu al economiei. Faptul că suntem ieftini din punct de vedere al infrastructurii, nu avem prețuri foarte, foarte mari raportate la celelalte țări din regiune, deci putem atrage investiții și cred că aceasta va fi cheia anului 2023 – investițiile, investițiile publice, în primul rând, banii din PNRR să reușim măcar în 2023 să-i atragem, undeva la nivel de 15 miliarde de euro în 2023, pe care, dacă îi aducem în economie și dezvoltăm partea de infrastructură, s-ar putea să atragem ca un magnet și investițiile străine pe care ni le dorim și care generează locuri de muncă și până la urmă, prosperitate.
Care a fost cea mai plăcută surpriză din punct de vedere economic a motorului care trebuie să producă bani pentru țară şi care a fost dezamăgirea?
Adrian Negrescu: Surpriza plăcută o reprezintă nivelul investițiilor străine în România. 9,5 miliarde de euro la nivelul primelor 10 luni din 2022 reprezintă un target neașteptat de bun pentru economie, ceea ce arată că investitorii au încredere în ceea ce se întâmplă în România din perspectiva macroeconomică. La capitolul dezamăgiri, cred că zona de energie este cea care a generat și generează în continuare cele mai multe probleme. N-am reușit, după 5 Ordonanțe de Urgență și o Lege a plafonării prețurilor, să stăvilim până la urmă urma acest iureș al scumpirilor care vin în mare parte din zona de energie. Deci, prețurile la energie, la gaze, la carburant, toate acestea cred că sunt cea mai mare problemă cu care se confruntă în momentul de față economia și care, din păcate, această tendință o vom vedea contârându-se și în 2023.
Interviu realizat de Laurenţiu Despina/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: arhivă
