INTERVIU | Chef Cezar Munteanu, ambasador pentru combaterea risipei alimentare: „Se cumpără în neștire. Nu, nu este un semn de abundență, e un semn de nechibzuință“
Publicat de , 27 decembrie 2022, 12:24
Perioada sfârșitului de an, a sărbătorilor, este pentru noi, românii, un test apropo de cât de chibzuiți suntem când vine vorba de risipa alimentară. Dar, apropo, …suntem chibzuiți sau nu? Aruncăm bani și tot felul de alimente și produse alimentare doar de dragul de a cumpăra și a avea masa plină, chiar dacă nu putem consuma nici pe jumătate? Laurențiu Despina a stat de vorba pe tema obiceiurilor noastre de a cumpăra cu Chef Cezar Munteanu, ambasador pentru combaterea risipei alimentare.
Cât de chibzuiti suntem când vine vorba de risipa alimentară?
Dacă stăm să ne uităm un pic în statistici, nu cred că suntem foarte chibzuiți din niciun punct de vedere, nici din punct de vedere al banilor, nici din punct de vedere al alimentelor. Uitându-ne, se aruncă undeva la 6.000 de tone de de alimente pe pe zi, care pot fi introduse în consum. Deci e un mare semn de întrebare. Nu suntem deloc atenți la ce aruncăm la coșul de gunoi. Și asta înseamnă nu doar risipă alimentară, înseamnă și poluare, înseamnă și nepăsare față de mediu şi, mai ales, ne confruntăm și cu altă chestiune – selectarea sau mai bine zis neselectarea colectivă a gunoaielor face ca alimentele, în loc să se ducă în biomasă, se duc direct în groapa de gunoi.
În aceste zile, știm cu toții, gospodinele se întrec în pregătiri sau, unele dintre ele, în cumpărături, pentru a onora mesele festive. Apoi, mâncarea neconsumată sau alimentele neprelucrate, care nu mai sunt la fel de proaspete și gustoase, sunt reciclate sau mai degrabă aruncate.
Cei de la Taxi au unul dintre refrene foarte, foarte interesant – „Iubito, te acuz de shopping compulsiv“. Da, cred că avem problema asta de a cumpăra mai mult decât trebuie. Și, încă o dată, fără să facem niște calcule minime, uitându-ne că nu poţi consuma mai mult de 800 de grame de alimente pe zi, la modul cel mai sincer. 800 am zis mult. În mod normal, un adult consumă, statistic, undeva la 700 de grame pe zi. Așa ar trebui să fie, ca să nu ne ducem în obezitate, să nu dăm în altceva. Hai să zicem că facem excepție sărbătorile de iarnă. Mai zici – „Domne, hai să suplimentez cu încă 30-40 %“, dar noi cred că ne ducem undeva la un 2 kilograme pe zi, în zilele de sărbători, ceea ce mi se pare enorm. N-ai cum, n-ai timp de digestie şi de-asta apar o grămadă de disfuncționalități la nivelul organismului. Nu mai mult de 800 de grame pe zi! Asta incluzând micul dejun, prânzul și cina.
E de reținut informația! Cum facem corect un calcul pentru a cumpăra alimentele necesare în aceste zile? Aminteaţi de aceste 800 de grame, care ar trebui să facă parte din meniul unui adult, dar, de multe ori, mulţi cumpără după sloganul „Ia, să fie acolo!“. Și v-aș mai întreba – o cămară blindată de mâncare este un semn de prosperitate sau al unei slăbiciuni alimentar – consumeriste?
Dacă ne uităm la cei de vârsta a treia, hai să zici că sufereau de dinainte de ‘89 și au decis să nu mai sufere. Și, hai, să fie plin, că „Lasă, mamă, să avem mâncare!“ Mă cert cu maică-mea, de exemplu: „De ce mai bagi carne în congelator?“ „Lasă, mamă, să fie!“ Zic: „Ok, se depreciază. O ții în congelator, nu mai are aceeași valoare nutrițională, gustul nu mai e același“. Plus consumul de energie, că toată lumea se uită pe facturi cât de curând, să vadă cât consumă. Un congelator și un frigider burdușit consumă dublu, ca și energie.
Umplem debaralele ca să ce? Am rămas cu chestia asta de la pandemie, când toată lumea cumpăra absolut orice, să fie! Deci pandemia ne-a arătat că s-a aruncat atât de multă mâncare… Noi nici nu ne dăm seama de de cât de mult s-a aruncat în perioada pandemiei, cel puțin în primele 6 luni, mâncare efectiv nedesigilată, nedesfăcută din pachet, se arunca pentru că expira. Evident că asta e. Deci se cumpără în neștire. „Hai, să fie acolo!“ Nu, nu este un semn de abundență, e un semn de nechibzuință. Punct!
Deci, de sărbători, avem magazine care-s deschise și a doua zi și a treia zi, adică nu e, stai așa, că rămân fără mâncare și ce mă fac? Nu vine Apocalipsa, nu cred că asta e modul de a gândi – hai, să avem, să fie acolo, să n-avem ce să facem că ele după aia, pentru că expiră, evident, alimentele expiră! Făina multă, gărgărițe, carnea expiră și tot așa. Mai puțin conservele. Da, oricum eu nu încurajez neapărat să consumul de conserve, dar asta e cu totul altceva.
Deci mai multă rațiune în tot ceea ce facem și în achiziții, în cumpărăturile alimentare pe care le facem, dar și în general, în ceea ce mâncăm, în ceea ce facem în aceste zile…
Da, tre’ să ne uităm. N-ai cum să mănânci mai mult de 200 de grame pe zi, de carne, de exemplu. Câtă carne să mănânci?! Mănânci o feliuță de-aia, manânci un steak și ai ajuns imediat 150-160 de grame după aia ai brânză, ai sarmale, ai… Deci când m-apuc să fac o cumpărătură, o iau în calcul foarte sincer. Iau și din punct de vedere caloric – Domnule, hai să vedem, câte calorii? Repet, dezmăţul ăsta e în principal în perioada Sărbătorilor. Partea proastă e că nu doar aici, adică ăsta e o semn de alarmă pe care ar trebui să-l tragem, să fim mai chibzuiţi în absolut tot ceea ce înseamnă cumpărături. Mă refer la partea alimentară.
Sărbători cu bine și să ne auzim cu bine în 2023, toate cele bune!
Doamne ajută, numai bine, sănătate și să avem sărbători în liniște, cu gust și cumpătate!
Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Editor online: Alina Enache / Foto: Arhivă
