Cameea ce o întruchipează pe Împărăteasa Iulia Mamaea și piatra de carneol pentru un inel impozant, cele mai frumoase bijuterii antice descoperite la cetatea Capidava

Publicat de Adrian Băncilă, 19 noiembrie 2022, 10:16

Vineri, 18 noiembrie, în ultima zi a Sesiunii Științifice Internaționale Pontica, ediția cu numărul 55 l-am întâlnit, printre invitații Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe arheologul Ioan Carol Opriș, doctor în istorie și coordonatorul științific al șantierului arheologic de la Capidava, cetatea de frontieră de la malul Dunării căreia îi cunoaște toate secretele. Fascinant este modul în care fiecare piesă descoperită aici ne ajută să completăm, filmul imaginar  al celor care și-au dus viața în această cetate de apărare, în epoca romană sau bizantină, de la simplii soldați, până la membrii familiilor bogate.

„Cetatea de la Capidava este ca mai toate cetățile de pe Dunăre, o cetate de frontieră, deci aici sunt mai mulți soldați, viața e destul de frustă, e riscantă, nu e atâta bogăție pe cât ai găsi în orașele bogate din spatele frontierei, dar asta nu înseamnă că nu găsim lucruri interesante. La Capidava, fără îndoială a existat și o aristocrație locală. Sunt tot felul de doamne bogate care apar în inscripții și despre care aflăm că s-au stins la vila lor. S-au descoperit inclusiv o serie întreagă de bijuterii și probabil că cea mai frumoasă este cameea care o reprezintă pe Împărăteasa Iulia Mamaea“, a declarat arheologul Ioan Carol Opriș.

Și nu este singura bijuterie descoperită la cetatea Capidava. Un accesoriu pentru deget decorat cu o gemă de carneol inscripționată este o altă piesă de interes.

„Este o piesă pentru inel, o piatră de inel foarte frumoasă și care a fost găsită undeva în anul 2016 când noi am făcut o foarte mare cercetare arheologică atunci când s-a făcut proiectul de intervenție pe Cetatea de la Capidava. E o piesă foarte frumoasă și care sigur că acum este pusă în valoare, este publicată. Generații mai noi de arheologi, foarte talentați, inclusiv Constanța are așa ceva, o echipă de arheologi la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie,  o echipă foarte bună și foarte talentată, iar acești oameni reușesc să ofere publicului specializat, sau mai larg, informații foarte interesante. Viața cotidiană este compusă în general de lucrurile  mărunte, de utilizare cotidiană, din tot felul de vase care sunt utilizate pentru băut sau pentru gătit, din vase care sunt utilizate pentru iluminat cum sunt opaițele, din tot felul de amfore în care veneau produse, cumva inaccesibile în această zonă, adică ulei de măsline sau vin de foarte bună calitate din Creta, sau cine știe, poate din Orient. Chiar acum la Sesiunea Pontica eu am prezentat o serie întreagă de piese care au fost restaurate de curând într-o manieră excelentă și  fiecare piesă a fost folosită pentru agricultură. Niște brăzdare de fier de plug descoperite într-un context de secol al VI-lea, care îți arată că acei soldați care se ocupau de apărarea limitei Imperiului sunt, deopotrivă și soldați și agricultori pentru a-și obține cele necesare traiului de zi cu zi“, a mai precizat doctorul în istorie, Ioan Carol Opriș.

Asemenea piese au nevoie, chiar și după descoperire, de ani de trudă, tocmai pentru a găsi cele mai bune analogii și pentru a vedea exact  în ce alte contexte au mai apărut piese asemănătoare, astfel încât arheologii să  le poată oferi o explicație acestor descoperiri. Iar acest lucru este necesar pentru a le reda viața nu doar din perspectivă științifică, ci și pentru publicul mai larg, setos de informație, a subliniat conf. univ. dr Ioan Carol Opriș, dascăl la Facultatea de Istorie din cadrul  Universității  București.

Redactor: Silvia Pascale/Redactor online: Adrian Băncilă