Şedinţă festivă comună a CJ Constanţa şi CJ Tulcea, de Ziua Dobrogei

Publicat de , 14 noiembrie 2022, 14:56

Astăzi, începând cu ora 11.00, la sala Mihail Kogălniceanu a Consiliului Județean Tulcea a avut loc o ședință comună a consiliilor județene Tulcea și Constanța, pentru a marca împlinirea a 144 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mamă.

La eveniment au participat reprezentanți ai conducerii celor două consilii, președinții Horia Teodorescu și Mihai Lupu, prefectul județului Tulcea, Dan Munteanu și subprefectul județului Constanța, Marilena Dragnea, primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, administratorii publici ai celor două județe, secretarii generali ai celor două județe, consilierii județeni din Tulcea și Constanța, parlamentari tulceni, reprezentanți ai minorităților județului Tulcea, informează un comunicat de presă transmis de CJ Tulcea.

După intonarea imnului de către un grup de tineri au Ansamblului „Danubius“ al Centrului Cultural „Jean Bart“, cei prezenți în sală au putut viziona un clip video în care au fost prezentate principalele repere istorice care au dus la momentul 14 noiembrie 1878.

În deschiderea ședinței, PS Visarion a vorbit despre importanța evenimentului de acum 144 ani: „Într-adevăr, pentru noi, dobrogenii, dar și pentru toți românii, constituie o zi deosebită pentru că este ziua în care această provincie, dintotdeauna românească, a revenit la Patria Mamă“, a punctat PS Visarion.

Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, a vorbit despre momentele istorice definitorii pentru devenirea României Mari:

„Cu 144 de ani în urmă, principele Carol I, alături de guvernul condus de I.C. Brătianu și ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu, lansa „Proclamația către Dobrogeni” și „Înaltul ordin de zi” către armată. În Proclamaţia către dobrogeni, viitorul rege Carol I spunea: «Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi, face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi, dar cu iubire, drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii (..)». Mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia astfel: „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră”.   Este astfel indubitabil faptul că,  prin spiritul și multietnicitatea lor, oamenii reprezintă un adevărat tezaur al zonei. Dobrogea este un model de conviețuire etnică, o cale de urmat pentru multiculturalitate și toleranță, o lecție a acceptării aproapelui. Așa cum spunea și cunoscutul scriitor Ovidiu Dunăreanu, crescut pe aceste meleaguri, la Ostrov de Constanța, «dobrogenii, înainte de orice, sunt niște oameni solari: luminoși, deschiși la suflet și la minte. Apoi, sunt harnici și temerari, trăsături fundamentale moștenite de la încrezătorii și curajoșii coloniști, care au făcut ca acest Ținut al Mării – și al Dunării, aș adăuga eu – să înflorească și să se integreze cu fruntea sus spațiului național cât și celui european. Și nu în ultimul rând, dobrogenii au un fel aparte al lor de a fi, o înțelegere superioară a conviețuirii cu ceilalți, indiferent de ce etnie sunt. Modelul, acestei coabitări în bună rânduială, este unic în Europa»“.

Președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, a făcut referire la valorile dobrogene:

„Diversitatea etnică și culturală conferă Dobrogei un loc aparte pe harta României. Aici, la noi acasă, în Dobrogea, trăiesc laolaltă în pace și armonie români, bulgari, aromâni, armeni, albanezi, greci, turci, tătari, italieni, ruși, lipoveni, sârbi, germani, ucraineni și unguri.

Regiunea noastră este un model de conviețuire interetnică, un loc special în care cel puțin 17 etnii și-au clădit un loc căruia sa-i spună ACASĂ!

Fiecare dintre aceste minorități a contribuit la dezvoltarea culturală şi materială a zonei și mă bucur că și astăzi reușim să ne înțelegem și să ne ajutăm reciproc fără prejudecăţi. Spun cu toată convingerea că  Dobrogea reprezintă un model pentru toleranță, armonie și respect reciproc. Lecția pe care unirea Dobrogei cu România ne-o transmite nouă astăzi, peste ani, este că forța națiunii stă în coeziunea oamenilor, asigurată de sisteme publice și infrastructură funcționale, și de solidaritatea cetățenilor uniți în jurul unor valori și proiecte comune, apărați de legi drepte și egale pentru toți“.

Redactor online: Alina Enache / Foto: CJ Tulcea