Pe 14 noiembrie, sărbătorim Ziua Dobrogei. Istoricul Adrian Cioroianu a vorbit, la Radio Constanţa, despre importanţa acestei zile

Publicat de Doina Sirbu, 14 noiembrie 2022, 07:35

După ce, timp de patru secole, a fost sub stăpânire otomană (purtând denumirea de Kustenge), la finele Războiului pentru Independenţă (1877 – 1878), în ziua de 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama revenirea Dobrogei la România.

Ziua Dobrogei marchează reintrarea acestei provincii în componenţa statului român modern. Pe 14 noiembrie 1878 au intrat în vigoare două documente fundamentale, semnate de către domnitorul Carol I: „Proclamaţia către dobrogeni“, respectiv „Înalt Ordin de Zi către Armată“.

Istoricul Adrian Cioroianu, profesor universitar, fost ministru de Externe al României și actualmente manager al Bibliotecii Naționale a României, ne spune ce reprezintă data de 14 noiembrie 1878 în istoria Dobrogei.

Adrian Cioroianu: Și în istoria Dobrogei, dar și în istoria României, are o semnificație aparte pentru că este ziua în care, oficial, Dobrogea a intrat în componența statului român. Din punctul de vedere al tratatelor internaționale, acest lucru se petrecuse în luna iulie a acelui an 1878, la Tratatul de Pace de la Berlin care punea capăt Războiului pe care noi îl numim  de Independență. Acel război în care Rusia, aliată cu România, a învins Imperiul Otoman, iar noi ne-am câștigat independența. Tratatul de Pace a avut loc în iulie 1878 și, deși românii intenționau inițial să ia județele din sudul Basarabiei, Rusia țaristă nu a vrut să renunțe la ele și până la urmă românii au primit Dobrogea, care înainte era o provincie periferică a Imperiului Otoman. Și din acel moment și mai ales din 14 noiembrie, când din punct de vedere al statului român, Dobrogea devine oficial parte constitutivă a teritoriului național. Ceea ce noi numim Dobrogea de Nord din punct de vedere geografic, pentru că mai există și o Dobroge de Sud, aflată acum la vecinii noștri bulgari.

Dar cum a primit populația la acea vreme vestea cedării Basarabiei de Sud și a primirii Dobrogei?

Adrian Cioroianu: Nu a fost propriu-zis un schimb. Pe de o parte, sigur, era ambiția imperiului țarist rus, de a păstra acele județe din Sudul Basarabiei. Cum se știe, imperiul țarist anexase acea provincie fostă a Moldovei istorice, Basarabia, o anexase din 1812. În schimb, Regele Carol I a fost sfătuit și de diplomați străini, dar și de diplomați români să fie mai atent la această regiune a Dobrogei pe care la început multă lume o privea poate puțin sceptic, dar elita politică de atunci și elita economică, și din România și din afară, își dădea seama de imensul potențial al Dobrogei, prin simplul fapt că România ieșea la mare. Constanța era atunci un port foarte modest, dar Regele Carol I a înțeles de la început importanța pe care Dobrogea o are. El s-a atașat foarte mult de Constanța, în bună parte dezvoltarea Portului Constanța I se datorează primului nostru rege. Circulă și o poveste atât de frumoasă, încât nici nu mai contează dacă este neapărat adevărată: Regele Carol I ar fi pus rigla pe hartă între Marea Britanie (Londra) și India. Și a văzut el că pe această linie dintre Marea Britanie și India (care era atunci perla Coroanei britanice) se aflau Dobrogea, Constanța și ieșirea noastră la Marea Neagră. Regele și-a dat seama că poate fi un avantaj economic și militar substanțial. Acesta a fost contextul în care, în noiembrie 1878, Dobrogea intra pe harta României.

Unire, anexare sau integrare? Vă propunem o discuție pe marginea terminologiei…

Adrian Cioroianu: Da, e bună întrebarea! Cred că întegrarea ar fi cel mai potrivit cuvânt și să încerc să explic de ce. Dobrogea era o provincie total subdezvoltată atunci, ea nu fusese deloc importantă pentru Imperiul Otoman. Bulgaria nu exista, Bulgaria statul modern nu exista, iar Dobrogea a fost populată cu români, bulgari și turci cam câte o treime fiecare. Mulți au plecat după acest an 1878. Au fost și bulgari care au plecat spre Sud, repet, Bulgaria era încă pe propriul său drum de a-și dobândi independența. Unii turci au plecat, de asemenea, s-au retras și ei spre Sud! Au venit, în schimb, pentru că era o suprafață mare de teren în comparație cu populația, foarte mulți români. Au venit români din majoritatea provinciilor, inclusiv din Vâlcea, din Sibiu. Asta explică numele de sate pe care le vedem, unele dintre ele neavând neapărat o legătură cu istoria Dobrogei. Dar asta arată procesul de infuzie a unei populații românești care a venit din toate provinciile și s-a stabilit ulterior în Dobrogea.

Ce semnifică azi Dobrogea pentru România?

Adrian Cioroianu: Păi, eu cred că este încă și mai valoroasă astăzi decât a fost atunci, și din punct de vedere militar, și din punct de vedere economic. Uitați-vă numai în ultimele 8 luni, având un război în Nordul Mării Negre, uitați-vă cât de important a devenit teritoriul României, inclusiv porturile României, pentru transportarea cerealelor venite și de la noi dar și din Ucraina și din alte țări vecine. Deci cred că noi încă îi suntem datori și Dobrogei, dar și Regelui Carol I, care cred că ar fi puțin dezamăgit văzând că flota noastră este mai mult cu numele decât în realitate. Practic, eu cred că încă nu îi dăm Mării Negre importanța pe care o merită și asta face ca nici Dobrogea să nu fie valorificată la valoarea pe care o are. Dar pe de altă parte sunt optimist, gândindu-mă că avem încă de învățat această lecție. De fapt, Dobrogea e relativ nouă în componența țării, probabil că noi mental încă nu ne-am obișnuit cu ideea că suntem țară de la Marea Neagră, chiar dacă ne facem vacanțele acolo. Dar după vacanță părem a întoarce spatele Dobrogei și fiecare își vede de treaba lui pe la Iași, București, Cluj sau Sibiu. Noi ar trebui să fim cu fața spre Dobrogea și spre Marea Neagră, pentru că nu avem decât de câștigat și, repet, am convingerea că acest lucru se va întâmpla.

Domnule profesor, sunt sigură că ați putea să ne vorbiți despre Dobrogea până mâine. Timpul ne presează, însă, și în finalul interviului nostru v-aș ruga să ne transmiteți un mesaj nouă, dobrogenilor, în această zi specială pentru noi…

Adrian Cioroianu: Un mesaj de sănătate vreau să le transmit, un mesaj de pace, să ne vedem sănătoși, în pace, pentru că ne dăm seama cât de importantă e pacea. Și tuturor, sigur, “La mulți ani!” ca dobrogeni, ca români! Să fie un sfârșit de an bun pentru noi toți și să ne vedem în pace și în liniște, de fiecare dată cu plăcere!

Interviu realizat de Larisa Calistru/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: wikipedia.org, arhivă personală Adrian Cioroianu