Primul lăcaș de cult din Constanța a fost resfințit, astăzi, după lucrări de reabilitare care au durat aproape 12 ani

Publicat de Adrian Băncilă, 16 octombrie 2022, 13:39 / actualizat: 20 octombrie 2022, 17:20

 Lucrările de restaurare a picturii au scos la iveală și chipul Regelui Carol I, care după revenirea Dobrogei la patria mamă, a susținut ridicarea de lăcașe de cult, în tot ținutul dintre Dunăre și Mare. Drept mulțumire, multe dintre biserici i-au pictat chipul, dar au urmat anii comunismului și lăcașele de cult au fost obligate să șteargă sau să ascundă cu vopsea chipul regelui. După Sf. Liturghie, toți credincioșii au putut intra în altar.

Mai multe despre istoricul Bisericii Adormirea Maicii Domnului I din Constanța și despre evenimentul religios de astăzi a aflat Liliana Fustanela, de la preotul paroh, Mihai Jan.

Liliana Fustanela: Părinte Mihai Jan, vă găsesc în mână, cu un obiect cilindric și aș vrea să ne spuneți ce este și unde a ajuns?

 Mihai Jan: Toate aceste obiecte pe care le vedeți aici, sunt pentru resfințirea bisericii, toate sunt noi, iar în acest tub de bronz a fost introdus actul de resfințire al bisericii, un Hrisov pe care noi vom trece data și pe cei care asistă la eveniment: IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, primarul Constanței, președintele Consiliului Județean, preoții care vor participa la slujbă.

LF: Au fost câteva lucrări ample în ultimii doi ani și cu acest prilej ați descoperit și chipul Regelui Carol I, pictat la intrarea în biserică.

MJ: Sunt aproape 12 ani, de când ne străduim cu reparațiile capitale și consolidarea bisericii. Cu restaurarea picturii am început acum 5 ani și da, în urmă cu doi ani, am descoperit și chipul Regelui Carol I, pictat în stânga când intri în biserică. Când restauratorul a descoperit imaginea a fost un moment cu totul și cu totul emoționant.

LF: Ați invitat și Casa Regală, la eveniment?

MJ: Da, pe Principesa Margareta, dar din păcate ne-a răspuns că nu poate ajunge. Ne-ar fi plăcut. Noi ne-am făcut datoria, de a o invita, ca de altfel și pe toți cei care au contribuit la renovarea bisericii. Cele mai multe fonduri au venit de la oameni cu posibilități limitate. De la mulți, câte puțin, și în final am reușit.

LF: După alipirea Dobrogei la patria mamă, primul lăcaș de cult ortodox a fost Biserica Greacă „Schimbarea la față”, iar prima biserică românească este aceasta: Biserica „Adormirii Maicii Domnului I”.

MJ: Da, în noul cartier care începea să se construiască. Găsim consemnat în 1897, să se oprească un teren pentru biserică, în locul unde era porumb și gunoi. Orașul Constanța era până la strada Ștefan cel Mare, apoi au fost trasate străzile până la bulevardul Mamaia, bulevardul Tomis și strada I.G.Duca. Tot acest cartier era unul românesc, dar în care mai locuiau și greci, armeni, bulgari. Majoritatea dintre ei erau marinari, de aceea la început s-a pus ocrotitor pe Sf. Ierarh Nicolae, iar în 1906 am găsit consemnat că cereau către episcopul Dunării de Jos, să se schimbe hramul pentru că sunt foarte mulți marinari și să o pună pe ocrotitoarea marinarilor, Sf.Fecioara Maria și așa s-a și întâmplat din 1906, a devenit Biserica „Adormirii Maicii Domnului I.

LF: Toți credincioșii au putut trece prin altar?

MJ: Da, așa cum este tradiția noastră, credincioasele și credincioșii și copiii, au putut trece prin Sf. Altar, pentru toți a fost un moment unic. Sfântul Altar devine după resfințire cel mai sfințit loc și aș vrea să îi îndemn pe toți să vină pentru o rugăciune pentru părinți, frați, surori, prieteni, cunoscuți, pentru cei adormiți, părinți, bunici.

LF: Și pentru Pace în zilele noastre.

MJ: Mai ales, pentru că Sf.Fecioara Maria este ocrotitoarea bisericii noastre și putem spune, că este și ocrotitoarea românilor în aceste vremuri tulburi, când aproape de noi sunt probleme. Numai Maica Domnului ne păzește. Acoperământul Maicii Domnului este asupra noastră și a bisericii noastre. Doamne ajută!

La eveniment au participat IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, primarul Constanței, Vergil Chițac și fostul primar Decebal Făgădău.

Redactor/foto: Liliana Fustanela/Redactor online: Adrian Băncilă