TULCEA: Pescuitul la năvod riscă să fie suspendat anul viitor

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 octombrie 2022, 09:53

Pescuitul la năvod, activitatea specifică comunităţilor din Deltă, va fi suspendat de anul viitor şi circa 40% din bărcile din lemn folosite de cei aproape 700 de pescari ai Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD) îşi vor pierde posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea, dacă autorităţile române nu vor obţine o derogare de la normele europene privind igiena produselor alimentare.

Potrivit Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), doar 177 de bărci sunt autorizate de instituţie pentru transportul peştelui, în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în evidenţe 1.203 ambarcaţiuni.

Vicepreşedintele FOPPDD, Cătălin Balaban, a declarat, sâmbătă, în timpul seminarului ‘Turismul deltaic între Covid şi război. Sezonul turistic la bilanţ. Provocări şi perspective’, desfăşurat într-un resort din Jurilovca, judeţul Tulcea, că zilele trecute federaţia a primit o notificare din partea DSVSA prin care este informată că începând de anul viitor ambarcaţiunile pescăreşti din lemn gudronate sau vopsite nu vor mai desfăşura activităţi de pescuit comercial, aceste substanţe fiind considerate periculoase.

‘Această decizie poate afecta activitatea pescarilor, pentru că ei nu au posibilitatea de a-şi achiziţiona o altă ambarcaţiune. (…) Ei au luat din regulamentele europene pentru ambarcaţiunile puntate cu camere de depozitare. Or noi avem nişte bărci de şase, şapte metri, deschise cu care transportăm uneltele de pescuit şi tot cu ele ne desfăşurăm activitatea. Nu avem ambarcaţiuni mari de mare sau ocean. (…) Ajungem în situaţia în care ambarcaţiunile de pescuit la năvod să nu mai desfăşoare activităţi’, a declarat la finele evenimentului, reprezentantul FOPPDD.

Balaban a mai spus că 30-40% din bărcile celor circa 700 de pescari membri ai federaţiei vor rămâne la mal, dacă autorităţile române nu vor schimba normele europene şi a adăugat că bărcile din lemn sunt tradiţionale.

‘Orice restricţie în rândul pescarilor ar trebui susţinută de statul român pentru a le da posibilitatea oamenilor să-şi achiziţioneze alte bărci sau să găsim alte soluţii. Vom parcurge paşii normali prin care să atragem atenţia că aceste lotci sunt o identitate a Deltei Dunării’, a mai spus vicepreşedintele federaţiei.

Potrivit notificării transmise FOPPDD de către DSVSA, în judeţ instituţia a autorizat până la finele lunii mai 177 de bărci, în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în evidenţe 1.203 ambarcaţiuni.

‘Ambarcaţiunile de pescuit care au suprafeţele interioare gudronate sau vopsite cu substanţe toxice neacceptate din punct de vedere al siguranţei alimentelor, în care peştele şi produsele din pescuit după capturare sunt depozitate la picioarele pescarilor, fără nicio protecţie, reprezintă un risc major pentru contaminarea peştelui şi produselor din pescuit, fiind necesară interzicerea pescuitului cu astfel de ambarcaţiuni, până la conformare’, se menţionează în adresa semnată de directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.

În sursa amintită se precizează că tariful de înregistrare este de 131 de lei.

Vicepreşedintele FOPPDD, Cătălin Balaban, a participat sâmbătă la simpozionul organizat de Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării pentru a exprima dorinţa pescarilor de a colabora cu unităţile de cazare, în condiţiile în care legislaţia din România nu le permite pescarilor să-şi vândă capturile direct acestora.

Potrivit FOPPDD, pescuitul la năvod, activitate specifică comunităţilor din Deltă, era foarte dezvoltat până la începutul anilor 2000. Atunci, doar în comunele Jurilovca şi Sarichioi existau 17 brigăzi de pescuit. Fiecare brigadă avea un vapor care tracta opt bărci şi număra până la 24 de pescari. Bancurile de peşti erau găsite cu ajutorul unei rame fixe ţinute de un pescar, iar acesta identifica specia prin vibraţiile transmise de peştele care atingea rama. În momentul de faţă, în Sarichioi nu mai există nicio brigadă de pescuit la năvod, iar în Jurilovca mai sunt trei brigăzi cu câte opt ambarcaţiuni, iar fiecare brigadă numără 16 pescari.

‘Capturile realizate din pescuitul la năvod nu asigurau venituri suficiente pentru a continua această tradiţie. În ultimii ani, şi numărul pescarilor experimentaţi a scăzut, iar capturile de peşte au scăzut din cauza colmatării canalelor de legătură între laguna Razim-Sinoe şi braţul Sfântu Gheorghe al Dunării şi a închiderii canalelor de la Periboina şi Edighiol, care erau rutele de migraţie a peştelui din Marea Neagră şi Dunăre’, a precizat Balaban.

Năvodul este o unealtă tradiţională specifică zonei lagunare Razim-Sinoe, ca o alternativă a talienelor în perioada de toamnă-iarnă.

Sursa – Agerpres / redactor – Daniel Țăndăreanu