Rezerva de apă în scădere, dar suficientă pentru marile aşezări urbane
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 august 2022, 13:06
Un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă este disponibil la această oră în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă) administrate de Administraţia Naţională ‘Apele Române’ (ANAR), respectiv Hidroelectrica, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.
Cantitatea de apă este în scădere de la 3,45 miliarde de metru cubi, cât era la începutul lunii iulie 2022, dar reprezentanţii ANAR precizează că rezerva este suficientă pentru localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă.
La ora actuală, coeficientul de umplere este de 70,04%, cu aproape 10% mai puţin comparativ cu luna iulie, când se situa în jurul valorii de 80%.
‘Estimăm că, la sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 62%. În acest moment, din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au înregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă sub aspect cantitativ. În aceste secţiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare’, se arată în comunicatul citat.
În prezent, se aplică cu precădere Planul de restricţii pentru folosinţe piscicole şi irigaţii, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea-Litoral. De asemenea, pentru râurile interioare se aplică Planul de restricţii în special pentru folosinţele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
Specialiştii de la ‘Apele Române’ fac apel la calm şi responsabilitate socială şi recomandă utilizarea raţională a resurselor de apă în direcţia economisirii acestora. ‘Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor’, notează instituţia.
Conform Raportului de monitorizare realizat de ANAR, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, cele mai afectate judeţe de fenomenul de secetă sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.
La nivel naţional, sunt 668 de localităţi alimentate cu program restricţionat, respectiv: 252 de localităţi (din 22 judeţe) care dispun de sisteme de alimentare cu apă (Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinţi, Bihor, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor); 416 de localităţi (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă.
În toate aceste localităţi necesarul de apă este asigurat din sursa de apă subterană. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor care sunt parţial secate.
Prognoza INHGA relevă faptul că debitul Dunării, la intrarea în ţară, a fost în scădere până la valoarea de 1.800 mc/s, mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s). În acelaşi timp, cotele apelor au înregistrat o creştere în aval de Porţile de Fier, pe sectoarele Gruia – Calafat, Turnu – Măgurele – Zimnicea şi Isaccea – Tulcea, staţionare pe sectoarele Bechet – Corabia, Giurgiu – Olteniţa şi la Galaţi, respectiv în scădere pe sectorul Călăraşi – Brăila.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare).
Pentru perioada următoare, hidrologii estimează că debitul fluviului Dunărea, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), va fi în creştere şi va ajunge până la valoarea de 2.600 mc/s până la sfârşitul lunii august.
În ceea ce priveşte situaţia pe râuri, debitele au fost în creştere datorită precipitaţiilor căzute în interval şi propagării, cu excepţia râurilor din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii şi inferioare ale Argeşului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului şi Ialomiţei şi râurile din Dobrogea, unde au fost, în general, staţionare. Pe de altă parte, pe Someşul Mic, Arieş, cursul superior al Prutului şi pe cursul mijlociu şi inferior al Someşului, debitele au fost în scădere.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu
