Un studiu realizat în 2020, arată că unul din 10 români are diabet zaharat, iar 3 din 10 au prediabet

Publicat de Doina Sirbu, 23 august 2022, 10:10

De la primirea diagnosticului de diabet zaharat și până la a învăța cum să trăiești cu boala este un drum lung, iar părinții unui copil cu acest diagnostic știu cel mai bine. Cum se manifestă diabetul, care sunt primele semne și ce ar trebui să ne facă atenți la analizele medicale de rutină ale unui copil? Căutăm răspunsurile împreună cu un părinte, reprezentant al unei asociații de profil și un medic. Ce a simțit mama unui copil, atunci când a primit acest diagnostic, aflăm în reportajul următor.

“Nicio secundă, deşi sunt un om care am informaţia la-ndemână, nu m-am gândit şi nu am crezut că este vorba de glicemie. Am ajuns luni dimineaţă cu el pe secţie, după ce i s-a prelevat sânge în Urgenţă şi, de la primul buletin de analiză, lui i-a apărut o glicemie de 330. Era într-o precomă, eu după aceea am aflat, şi au spus…asta am să ţin minte toată viaţa, au spus “imediat, 11 unităţi de insulină””, povesteşte Liliana Moldoveanu, mama unui copil diagnosticat cu diabet zaharat pe când avea doar 12 ani.

Alexandru are acum 28 şi este un om absolut normal, care a învăţat alături de mama lui cum poate fi această boală ţinută sub control. Dar nu a fost deloc uşor la început şi nici nu ar putea fi pentru niciun părinte.

“I s-a administrat insulina în musculatura de la mână şi sunt şi un om al sunetelor. Sunetul pe care l-a avut pen-ul acela când s-a descărcat în corpul copilului meu îmi va rămâne în memorie toată viaţa”,  mai spune Liliana.

Un studiu realizat în 2020, la solicitarea Forumului Român de Diabet, arată că unul din 10 români are diabet zaharat, iar 3 din 10 au prediabet. Despre copiii cu diabet din România nu există o evidenţă clară, dar medicii spun că numărul lor este în creştere.

“Din păcate, stilul de viaţă actual, a făcut ca în ultimii ani să apară tot mai frecvent la copil, diabetul zaharat de tip II, cel cu care eram obişnuiţi să îl întâlnim la adulţi. Când ne vom gândi la diabet zaharat de tip II la un copil? Atunci când un copil are o greutate peste valoarea normală, la un copil care are suprapondere sau obezitate”, spune medicul Daciana Toma, coordonator al Grupului de Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei.

Dacă la diabetul de tip I, boala debutează brusc, diabetul de tip II se instalează lent, iar simptomele lui pot fi uşor trecute cu vederea, mai spune acelaşi medic.

“Într-un anumit context, când apar simptome – că e copilul moleşit, că are senzaţie de sete, că bea multă apă, că urinează, te gândeşti că se întâmplă ceva şi acolo, de obicei, debutul este dramatic. E impresionat şi îţi dai seama că ceva nu e în regulă. La diabetul de tip II la copil, lucrurile deja sunt mult mai lente. Pot să treacă neobservate şi, de fapt, să fie probleme”, spune medicul Daciana Toma, coordonator al Grupului de Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei.

Din păcate, diabetul de tip II se va transforma mai devreme sau mai târziu în diabet de tip I. Când ar trebui să ne îngrijorăm?

“Dacă am o glicemie peste 200 de mg, deja îmi pun o problemă”, spune medicul Daciana Toma.

“Exsistă o valoare care, indiferent dacă ai mâncat sau nu, nu trebuie să apară, dar sunt valorile astea care zici că sunt puţin crescute de la ce ai mâncat. Nu! Trebuie interpretat totul în context. Cea mai mare greşeală ar fi să ne culcăm pe o ureche şi să lăsăm lucrurile să curgă de la sine”, spune medicul Daciana Toma.

“O valoare a glicemiei de dimineaţă mai mare de 105 mg poate însemna un semnal. Este un semnal de alarmă, o suspiciune care necesită repetarea analizei. Asta o face medicul diabetolog şi după aceea va confirma diagnosticul”, spune Liliana Moldoveanu.

De la primirea disgnosticului şi prima doză de insulină, viaţa familei Moldoveanu s-a schimbat radical. Liliana Moldoveanu, mama lui Alexandru este jurnalist şi preşedinta Asociaţiei Copiilor şi Tinerilor cu Diabet din judeţul Constanţa “Sweet Land”. Recunoaşte cu modestie, că, în ciuda cursurilor de nutriţie şi educaţie în managementul diabetului pe care le-a urmat, nu poate vorbi în calitate de specialist. Totuşi, a ţinut să aducă în atenţie termenul de index glicemic, care arată capacitatea alimentelor de a creşte sau nu glicemia.

“Copilul în creştere, ar avea de evitat seara fast food-ul, grăsimile, mâncărurile procesate, băuturile carbogazoase. Aş recomanda, alături de medici, atenţie la etichete. Citirea cu atenţie a etichetelor, pentru că acel iaurt cu fructe are un index glicemic foarte ridicat, deci, glucide foarte multe”, ne-a spus Liliana Moldoveanu.

Acelaşi studiu, realizat în 2020, arată că pe cât de bine informaţi suntem, pe atât de neatenţi suntem cu stilul nostru de viaţă. Ştim bine care sunt factorii de risc care duc la apariţia diabetului – obezitatea şi sedentarismul. Şi totuşi, 45% dintre noi suntem sedentari şi nu ne place să trecem pe la doctor, decât atunci când ne doare, spune medicul Daciana Toma.

“Nu avem obiceiul de a merge la doctor, de a face consult preventiv. Noi suntem învăţaţi să mergem la doctor doar atunci când avem o problemă. Am pacienţi care îmi spun “Doamna doctor, nu am vrut să vă deranjez” şi le spun să mă deranjeze, că e mai bine aşa”, precizează medicul Daciana Toma.

“Glicemia fluctuează mereu. Glicemia nu mai stă pe loc nici la omul sănătos, nici la cel care are deja acest diagnostic. Glicemia fluctuează şi de la persoană la persoană şi de la vârstă la vârstă şi mai depinde şi are strânsă legătură cu efortul fizic, cu efortul psihic, cu mediul social, cu alimentaţia, cu mişcarea”, ne-a declarat Liliana Moldoveanu.

Până la analizele de rutină, aflăm că diabetul zaharat de tip II poate fi prevenit printr-o alimentaţie corectă şi un stil de viaţă sănătos care include activitatea fizică în fiecare zi.

Reportaj realizat de Cristina Ghelasie / Foto – unsplash.com