Doamna cântecului popular tătăresc și turcesc Kadriye Nurmambet, la ceas aniversar

Publicat de , 23 august 2022, 15:24 / actualizat: 8 septembrie 2022, 18:27

Doamna cântecului popular tătăresc și turcesc Kadriye Nurmambet face parte din generația nobilă și distinsă a intrepreților de muzică populară, pentru care faptele importante de cultură se fac într-o taină sinonimă cu modestia, pentru că realizările sale, dintre cele mai importante, să vorbească apoi de la sine. Pe 21 august, Kadriye Nurmambet și-a sărbătorit ziua de naștere. A văzut lumina zilei la 23 august 1933 în familia ofițerului Ahmet și Pakize la Bazargic, județul Caliacra, astăzi în Dobrici, Bulgaria. La începutul celui de Al Doilea Război Mondial, când România a cedat Bulgariei Dobrogea de Sud, familia ei s-a stabilit mai la nord, în Medgidia, unde tatăl ei ofițer activ în cadrul regimentului 40 artilerie din cadrul Diviziei 9 Mărășești, fusese numit comandantul garnizoanei.

Kadriye urmează școala elementară în orașul natal. După stabilirea familei în Medgidia, își continuă studiile. Este admisă la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. După absolvirea facultății promoția 1957, devine prima femeie avocat de origine tătară din România şi prima doamnă a cântecului popular tătăresc. După finalizarea facultății lucrează ca jurist consult în cadrul intreprinderii de comerț exterior „Export Lemn” și, apoi ca avocat în Baroul Constanța.

Interpretării cântecului popular tătăresc i s-a consacrat încă din adolescență, îndrăgind folclorul și muzica populară activând în diverse ansambluri artistice tătărești și românești. Kadriye a învățat primele cântece de la mama ei, dar mai târziu a manifestat un interes deosebit pentru culegerea creațiilor tradiționale. Obișnuia să călătorească prin satele dobrogene în căutarea comorilor culturale locale.

În anul 1954 a participat în calitate de interpret la o audiție din cadrul Radio România. Solista a fost remarcată de profesorul Tiberiu Alexandru, de la Conservatorul „George Enescu” din București. Melodiile interpretate atunci au fost „Tayim atka denișmem- Nu-mi schimb mînzul pe cal” și „Tan yildizi-Luceafărul”.

Prima apariție publică a avut loc în anul 1950, pe scena Ateneului Român, alături de orchestra „Barbu Lăutarul” și de marile voci ale cântecului popular românesc Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Lucreţia Ciobanu, Maria Lătăreţu și naistul Fănică Luca sub bagheta dirijorală a maeștrilor Ionel Budișteanu și Nicu Stănescu. După acest concert a fost deseori  invitată la emisiunea „Din foclorul popoarelor” o emisiune foarte apreciată în aceea vreme.

În anul 1957 a fost invitată de către Institutul de Etnografie și Folclor din București să înregistreze pentru arhiva de aur peste 90 de cântece din folclorul tătăresc și turcesc din Dobrogea.

Pe plan local a avut colaborări cu orchestra „Brâulețul”, alături de care în anul 1960 a imprimat și primul disc la „Electrecord”, prilej cu care poetul tulcean Traian Coşovei i-a închinat poezia „Priveghetoarea de aur” tradusă în limba turcă de Altay Kerim şi inclusă în cartea „Romen şiirin antolojisi-Antologia poeziei românești”.

În anul 1963 a mai imprimat un disc cu patru melodii, au urmat și alte împrimări în anii 1974, 1980, 1982. În anul 1989 a imprimat la „Electrecord” 12 melodii pentru un L.P., datorită evenimentelor din decembrie 1989 aceste melodii au apărut pe o casetă audio.

După anul 1990, doamna Kadriye Nurmambet a devenit membru activ al UDTTMR, organizând primele spectacole tradiţionale tătăreşti, primite cu mult entuziasm de etnicii tătari însetaţi de cultură şi artă. Alături de prietena ei A. Senia a înființat la Constanța primul ansamblu folcloric tătăresc „Karadeniz-Marea Neagră” sub egida UDTTMR.

De atunci şi până în anul 2015, doamna Kadriye Nurmambet a fost prezentă anual pe scena Festivalului Internaţional al Cântecului, Dansului şi Portului Turco-Tătar împreună cu fiica sa Melec Nurmambet –Daiana Gavrilescu care i–a moştenit talentul, fiind în prezent artist liric a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, iar fiul doamnei Kadriye de  profesie medic este stabilit în SUA.

Cel mai recent disc apărut cu sprijinul UDTTMR, se intitulează „Melodii populare tătărești și turcești” cuprinde 24 de melodii  și a fost lansat în anul 2009 la „Electrecord”. „Atunci când mi-am auzit prima dată vocea la radio eram atât de singură… Era în anul 1955, mă întorceam de la un examen și mă aflam în tramvaiul 14. Am coborât și am alergat sub un difuzor și, ascultându-mă, primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă gândesc la părinții mei pe care i-am pierdut pe când eram studentă, la mama mea de la care am moștenit acest dar”, au fost cuvintele pline de emoție adresate de interpreta de etnie tătară Kadriye Nurmambet celor peste 150 de persoane care au participat în anul 2009 la lansarea CD-ului „Melodii populare tătărești și turcești”.

Avocat de profesie, muzica i-a fost un sprijin de nădejde lui Kadriye Nurmambet și în exercitarea profesiei. „M-a ajutat să îi înțeleg mai bine pe oameni”, spune artista, uitându-se cu mândrie în urmă și bucurându-se că aduce atâta fericire în sufletele celor din jur. Cuvintele frumoase, amintirile emoționante, evocările unor momente mai puțin plăcute, precum acelea de pe vremea comunismului, când tătarii și a lor identitate trăiau doar prin prisma muzicii interpretei lor dragi Kadriye Nurmambet.

„O voce ireal de frumoasă, o tehnică impecabilă, o apariție scenică sensibilă este cartea de vizită a acestei artiste din etnia turco – tătară de pe plaiurile dobrogene”, o definește artistul liric Radu Popescu pe Kadriye Nurmambet.

Istoricul de origine tătară, și unul din promotorii culturii etniei din care face parte, Ekrem Gafar afirma despre doamna cântecului popular tătăresc următoarele: „Copil fiind și ascultând muzica interpretată de doamna Kadriye Nurmambet, am început să îndrăgesc limba tătară și datorită dânsei și cântecelor dumneaei vorbesc astăzi limba tătară„.

Doamna Kadriye Nurmambet reprezintă, indiscutabil, o frumoasă definiție a spiritului creativ al unei națiuni, națiunea tătară, cu o istorie raportată la fapte semnificative. De-a lungul întregii vieți a făcut eforturi remarcabile pentru conservarea și perpetuarea muzicii și tradițiilor tătarilor și turcilor din România. Aproape o jumătate de secol a slujit pe calea dreptății în calitate de avocat și peste 65 de ani a promovat prin cântec cultura tătară, ajungând prin muzică direct în sufletele oamenilor.

Ne exprimăm admiraţia şi respectul pentru tot ceea ce a făcut doamna cântecului tătăresc Kadriye Nurmambet şi îi dorim multă sănătate, o viaţă senină şi liniştită alături de cei dragi.

Redactor: Ghiulsen I. Ismail / Foto: arhiva personală și a familiei Nurmambet