Coronavirus: Există trei tipuri de COVID-19 lung, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie
Publicat de Doina Sirbu, 1 august 2022, 13:17
Există trei ”tipuri” diferite de COVID-19 lung, potrivit cercetătorilor britanici, relatează luni DPA/PA Media.
Experţi de la King’s College din Londra au declarat că ar exista trei „subtipuri” ale COVID-19, fiecare cu propriul set de simptome.
Cercetătorii au examinat 1.459 de pacienţi care trăiesc cu COVID-19 lung – definiţi de autorii studiului drept persoane care prezintă simptome timp de cel puţin 84 de zile după infectare – şi care au luat parte la studiul Zoe Health.
Versiunea prepublicare a studiului, dată publicităţii de medRxiv, susţine că persoanele cu COVID-19 lung ar fi împărţite în trei grupuri principale.
Primul îi include pe indivizii cu simptome neurologice, inclusiv oboseală, gândire înceţoşată şi dureri de cap – întâlnite cel mai frecvent în rândul celor care s-au infectat la momentul la care tulpinile dominante erau alfa şi delta.
Al doilea grup include pacienţi cu simptome respiratorii, inclusiv durere în piept şi dificultăţi de respiraţie. Aceste simptome au fost mai frecvente în rândul celor infectaţi în timpul primului val de coronavirus.
Pacienţii din ultimul grup se confruntă cu o gamă variată de simptome, inclusiv palpitaţii cardiace, dureri musculare şi schimbări la nivelul pielii şi părului, potrivit King’s College.
Potrivit cercetătorilor, aceste trei subtipuri au fost evidente în toate variantele.
„Aceste date arată în mod clar că sindromul post-COVID-19 nu este o simplă afecţiune, ci pare să aibă mai multe subtipuri”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Claire Steves, de la King’s College din Londra.
„Înţelegerea cauzelor care stau la baza acestor subtipuri poate ajuta la găsirea strategiilor de tratament. În plus, aceste date subliniază necesitatea ca serviciile de lungă durată pentru COVID-19 să încorporeze o abordare personalizată sensibilă la problemele fiecărui individ”, a adăugat ea.
Dr. Liane Canas, de la aceeaşi universitate londoneză, de asemenea autoare principală a cercetării, a adăugat: „Aceste perspective ar putea contribui la dezvoltarea diagnosticului şi tratamentului personalizat pentru aceste persoane”.
Sursă – AGERPRES/Foto – unsplash.com
