Ministerul Energiei: România este bine poziţionată pentru a face faţă iernii 2022-2023

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 iulie 2022, 09:56

România este bine poziţionată pentru a face faţă iernii 2022-2023, iar în cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a consumului de gaze, consumatorii casnici, IMM-urile, serviciile sociale sau industria critică nu vor intra în sfera de aplicare, susţin reprezentaţii Ministerului Energiei.

Secretarul de stat, Dan-Dragoş Drăgan, a participat marţi, 26 iulie, la reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, la Bruxelles, în contextul continuării discuţiilor la nivel european cu privire la securitatea aprovizionării cu gaz natural pentru iarna următoare.

Reducerea dependenţei de importurile energetice din Rusia şi pregătirea pentru iarna viitoare au fost obiectivele principale ale reuniunii extraordinare a miniştrilor.

Pentru a veni cu soluţii constructive şi adaptate actualului context geopolitic şi de securitate Comisia Europeană a propus la data de 20 iulie 2022 un plan care cuprinde măsuri coordonate de economisire a gazului natural, în vederea garantării securităţii aprovizionării cu gaze naturale a UE, arată ministerul de resort în comunicat.

Conform estimărilor Comisiei Europene şi a majorităţii statelor membre, măsurile pro-active de pregătire pentru iarna viitoare sunt mai eficiente decât cele reactive în caz de întrerupere a livrărilor şi transmit un mesaj clar la nivel internaţional cu privire la poziţia unitară a statelor membre ale Uniunii Europene în faţa tentativelor de şantaj ale Rusiei.

‘Încă de la declanşarea războiului din Ucraina şi a crizei energetice, România a susţinut şi continuă să sprijine cooperarea la nivel european, în scopul depăşirii în mod constructiv a provocărilor, urmărind de asemenea protejarea intereselor sale strategice’, se menţionează în comunicat.

În marja Consiliului Energiei, miniştrii au ajuns la un acord politic privind propunerea de Regulament al Consiliului privind acţiuni coordonate de reducere a consumului de gaze pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 la nivelul statelor membre prin măsuri menite să asigure un flux constant de gaze către consumatorii protejaţi şi industria critică.

Regulamentul presupune, în esenţă, ca volumul de gaze consumat la data de 31 martie 2023 să fie cu 15% mai mic decât media volumului consumat în perioada similară din ultimii 5 ani pentru a ne asigura securitatea în aprovizionarea cu gaze în iarna 2022-2023, precum şi un nivel adecvat de gaze în depozite în trimestrul II al anului 2023.

‘Măsurile de economisire vor avea un caracter voluntar la nivelul statelor membre, Comisia furnizând un set de instrumente pe care ţările le pot lua în calcul în funcţie de specificităţile naţionale. În măsura în care se materializează riscul întreruperii complete sau al reducerii a aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, prin decizie de implementare a Consiliului, se va putea aproba intrarea în stare de alertă la nivelul UE, prin care se vor lua măsuri coordonate de reducere a consumului, până la atingerea unei scăderi în procent de 15%’, potrivit ME.

Reducerile anterioare intrării în vigoare a stării de alertă comparativ cu perioada similară din ultimii 5 ani, sunt de asemenea reflectate în ţinta de reducere, lucru care uşurează demersurile naţionale. La parcursul de reducere a consumului vor fi luate în calcul şi o serie de flexibilităţi negociate în textul regulamentului. Spre exemplu, gazul utilizat în scopuri non-electrice poate fi dedus din ţinta de economisire, la fel şi volumele de gaz natural stocate care depăşesc ţintele intermediare de înmagazinare stabilite în regulamentul privind obligativitatea stocurilor de gaze naturale, subliniază Ministerul Energiei.

Potrivit sursei citate, în cazul României, nivelul de stocare la momentul actual este de 55%, peste nivelul obligatoriu de 46% la 1 august 2022.

‘România, prin profilul de consum, dar şi prin disponibilitatea unor surse interne de gaze naturale, este bine poziţionată pentru a face faţă iernii 2022-2023. În cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a consumului de gaze, consumatorii casnici, IMM-urile, serviciile sociale sau industria critică nu vor intra în sfera de aplicare. De asemenea, la propunerea României, a fost recunoscut rolul critic al sectorului de încălzire centralizată în securitatea aprovizionării, prin garantarea constantă a volumelor de gaz necesare pentru acest sector’, arată reprezentanţii ministerului.

De asemenea, miniştrii au discutat pe marginea celor mai recente evoluţii la nivel european cu privire la aprovizionarea cu gaz în contextul continuării agresiunii Rusiei în Ucraina.

Astfel, măsurile adoptate de statele membre în scopul pregătirii pentru iarnă vizează creşterea eficienţei energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie şi a celor cu emisii reduse de carbon şi producţie în bandă, consolidarea interconectărilor la nivelul reţelei gazelor naturale, adoptarea unor măsuri pentru protejarea populaţiei şi industriei în contextul creşterii preţurilor la energie.

‘România a susţinut importanţa surselor de energie indigene, fiind deja demarată extracţia de gaze naturale din Marea Neagră care acoperă aproximativ 10% din consumul anual al ţării noastre. Prin realizarea investiţiei în perimetrul Neptune Deep, România va deveni independentă de importurile de gaze naturale, fiind deopotrivă un factor de stabilitate în regiune. Energia nucleară şi, într-o oarecare măsură, cărbunele, prin producţia lor în bandă reprezintă un element suplimentar de echilibrare a reţelei. În viitorul apropiat, România este interesată de finalizarea interconectărilor aferente Coridorului Vertical şi Coridorului Transbalcanic de gaze pentru a fluidiza aprovizionarea din surse noi de furnizare în regiune. De asemenea, operaţionalizarea Platformei energetice UE pentru achiziţia în comun a gazelor naturale este o cerinţă necesară pentru a asigura distribuirea unor fluxuri suplimentare de gaze din state terţe, la preţuri stabile’, au transmis reprezentanţii Ministerului Energiei.

Preţurile crescute la energie reprezintă în continuare un subiect care se află în atenţia Comisiei Europene şi a Miniştrilor Energiei.

Analiza diferitelor posibilităţi de optimizare a design-ului actual al pieţei de energie este de interes pentru România în vederea asigurării unui preţ accesibil pentru consumatori. În acest sens, România susţine în continuare explorarea posibilităţii de decuplare a preţului la energie electrică de preţul la gaze naturale, arhitectură care ar permite limitarea efectului de contagiune a creşterii preţului la gaze naturale asupra preţului la energie.

Comisia Europeană a indicat că va realiza un studiu de impact cu privire la diferite măsuri de optimizarea a designului pieţei de energie electrică, se mai arată în comunicatul Ministerului Energiei.