Riscul incendiilor de pădure este „extrem de crescut“, avertizează ministrul Mediului

Publicat de , 21 iulie 2022, 15:21

Riscul incendiilor de pădure este unul extrem de crescut în această perioadă şi este nevoie de o supraveghere atentă a zonelor cu risc de apariţie a unor astfel de fenomene, a avertizat, joi, ministrul Mediului, Barna Tanczos, care a făcut apel la monitorizare atentă şi la sporirea numărului de patrule formate din personalul silvic din cadrul RNP – Romsilva.

Conform unui comunicat remis AGERPRES, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a convocat, joi dimineaţa, Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU), constituit la nivelul MMAP, ca urmare a avertizărilor meteorologice transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), dar şi a prognozelor hidrometeorologice realizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

În cadrul şedinţei s-a discutat despre situaţia hidrometeorologică actuală, prognozele pentru următoarele zile, stadiul şi evoluţia rezervelor de apă la nivelul lacurilor de acumulare, precum şi despre riscul apariţiei unor incendii de pădure.

‘Fac apel la monitorizare atentă şi la sporirea numărului de patrule formate din personalul silvic din cadrul RNP – Romsilva. De asemenea, solicit transmiterea către prefecturi a unei informări cu privire la situaţia hidrometeorologică şi prognozele actuale, informare care să ajungă şi la primării în vederea mobilizării şi a monitorizării atente a pericolului de incendii în zona fondului forestier şi la limita cu suprafeţele agricole. Riscul incendiilor de pădure este unul extrem de crescut în această perioadă, de aceea avem nevoie de o supraveghere atentă a zonelor cu risc de apariţie a unor astfel de fenomene. De asemenea, am solicitat reprezentanţilor instituţiilor subordonate întocmirea unei liste cu zonele vulnerabile din ţară, care pot fi afectate de valul de temperaturi crescute care este prognozat. Toate instituţiile noastre sunt în alertă, monitorizăm permanent situaţia din teren pentru a putea interveni dacă situaţia o va impune. Recomand autorităţilor locale şi populaţiei să respecte indicaţiile IGSU şi IJSU’, a declarat Barna Tanczos.

La şedinţa CMSU au participat reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), INHGA, Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), gărzilor forestiere, RNP – Romsilva, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Potrivit ANM, valul de căldură în Bucureşti va persista şi se va intensifica treptat.

‘În ţară vremea va fi călduroasă în majoritatea zonelor şi va deveni caniculară în vest şi în sud-vest, unde disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge local pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 28 şi 38 de grade, iar cele minime între 11 şi 23 de grade, mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei, spre 6 grade. Cerul va fi variabil spre senin, trecător cu unele înnorări după-amiaza în sud-sud-est, dar probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane, precum şi în jumătatea de est a teritoriului şi doar pe alocuri în rest. Pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă (22 şi 23 iulie), la nivel naţional, în zonele aflate sub incidenţa codului portocaliu, se vor înregistra valori termice de 38 – 40 de grade, iar noaptea nu vor coborî sub 20 – 22 de grade’, a menţionat, în intervenţia sa, Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Sorin Rîndaşu, director al Departamentului Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, a precizat, la rândul său, că în prezent gradul de umplere în lacuri este 76,9%, în uşoară scădere faţă de miercuri, când era de 77,3%.

‘Ne menţinem însă în limitele programului de exploatare stabilit la începutul lunii şi nu estimăm probleme pentru perioada imediat următoare din perspectiva resurselor de apă. În afara listei extinse de acumulări, monitorizăm două zone în special, Vaslui, unde în acumularea Soleşti avem acumulate 4 milioane mc de apă la un consum zilnic de 60 l/s, şi în acumularea Ighiş, unde se menţine un volum constant de 1,5 milioane metri cubi. Avem lacuri mici în zona Moldovei care la această oră au un grad de umplere de 20-30%, însă acestea nu au un rol semnificativ în alimentarea cu apă. Pot apărea potenţiale probleme în acumulările mici piscicole unde avem un debit mic de apă, de exemplu în zona Covasna. ANAR monitorizează şi gestionează volumele de apă din principalele lacuri de acumulare, astfel încât acestea asigură la această oră necesarul de apă brută pentru toţi beneficiarii care se alimentează în regim centralizat din sursa de apă de suprafaţă’, a spus Rîndaşu.

Potrivit INHGA, debitele au fost, în general, staţionare, exceptând cursurile inferioare ale Someşului şi Mureşului, unde au fost în scădere uşoară. Debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-60%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Bega, Bârzava, Jiu (cu excepţia bazinului hidrografic Amaradia), Ialomiţa, bazinul superior al Mureşului, bazinele inferioare ale Vedei şi Argeşului, cursurile superioare ale Trotuşului şi Buzăului, cursul superior şi mijlociu al Bistriţei şi pe unele râuri din Dobrogea.

‘Totodată, nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atenţie. Debitele râurilor vor fi în general staţionare în următoarele 24 de ore, conform buletinului hidrologic informativ elaborat de specialiştii noştri de la Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice. În ceea ce priveşte debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), acesta va fi în scădere, având valoarea de 2200 m3/s, sub media multianuală a lunii iulie (5350 metri cubi/secundă). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi, de asemenea, în scădere. În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de circa 69 (cm) suficientă pentru funcţionarea CNE’, a afirmat Nicolae Bărbieru, directorul INHGA.

Sursa: Agerpres / Foto: Arhivă